Victor Pelin
pentru IPN

„Opoziția parlamentară și o parte a celei extraparlamentare a reacționat negativ față de solicitarea CEC privind excluderea candidatul PȘ din cursa electorală. Este de remarcat că, în luările de atitudine, opoziția a evitat să se refere la dovezile și argumentele CEC, care au stat la fundamentarea solicitării…”

Unde-i lege, nu-i tocmeală!

Solicitarea Comisiei Electorale Centrale (CEC) de anulare a înregistrării candidatului Partidul „Șor” (PȘ) la funcția de primar al municipiului Bălți, Marina Tauber, a stârnit diverse interpretării și speculații. Oponenții și criticii guvernării Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au invocat o presupusă comandă politică a guvernanților la adresa CEC, care s-ar fi supus emițând solicitarea menționată. Acești critici evită să se refere la fondul problemei, ci doar menționează anumite circumstanțe, precum emiterea solicitării de anulare a înregistrării după accederea Marinei Tauber în al doilea tur de scrutin, în ajunul desfășurării acestuia, pe 5 decembrie 2021.

Pentru a politiza cazul și a devia atenția opiniei publice de la argumentarea CEC, se invocă cazurile eliminării Partidului Patria din competiția electorală parlamentară din 30 noiembrie 2014, precum și invalidarea de către justiția moldovenească a victoriei liderului Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), Andrei Năstase, în competiția electorală pentru funcția de primar al municipiului Chișinău din 3 iunie 2018. Paralelele menționate urmăresc scopul stigmatizării guvernării PAS și a președintelui Maia Sandu drept continuatori ai metodelor folosite de ex-coordonatorul executiv – Vald Plahotniuc , care a capturat instituțiile statului. E un procedeu acceptabil în lupta politică. De aceea, e necesară separarea grâului de neghină, revenind la analiza acțiunilor și argumentelor CEC în favoarea deciziei adoptate.

Întâi de toate, CEC a avut obligația expresă, prevăzută de legislația electorală, să verifice rapoartele financiare ale concurenților electorali, inclusiv, prin prisma sesizărilor Inspectoratului de Poliție Bălți și a contracandidaților Marinei Tauber, privind încălcarea prevederilor legale referitoare la finanțarea campaniei electorale. În al doilea rând, având în vedere experiența anterioară privind soluționarea cazurilor similare, CEC a dispus constituirea unui grup de lucru interinstituțional, format din reprezentanții CEC, ai Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Fiscal de Stat și Inspecției Financiare, pentru analiza încălcărilor invocate și înaintarea recomandărilor privind neadmiterea acestora. Grupul de lucru a stabilit că:

reprezentanții PȘ au achitat servicii de alimentare a susținătorilor candidatului Marina Tauber, care nu au fost indicate în rapoartele financiare, iar sumele nedeclarate au avut ponderea depășirii plafonului maxim prevăzut pentru finanțarea campaniilor electorale;
în timpul campanei electorale, PȘ a fost avertizat pentru neregulile comise. Mai mult, reprezentanții PȘ au ignorat solicitarea CEC de a prezenta informațiile solicitate pentru verificarea corectitudinii finanțării campaniei electorale;
PȘ demonstrează incorigibilitate, continuând în mod sistematic să comită fraude financiare, lucru confirmat în mod repetat: a) la alegerile prezidențiale din 2016, când candidatul PȘ, Inna Popenco, a fost exclusă din campania electorală pentru utilizarea cardului de reduceri al magazinului social [încălcarea de ordin financiar]; b) la alegerile locale noi din 2018, când candidatul PȘ, Reghina Apostolova, a fost exclusă din campania electorală pentru încălcări financiare; c) la alegerile parlamentare noi din martie 2020 circumscripția Hîncești, când candidatul PȘ, Vitalie Balinschi, a fost exclus din competiția electorală pentru utilizarea fondurilor financiare și materiale nedeclarate.

Pentru a nu ieși din contextul strict electoral, CEC a evitat să menționeze și alte cazuri, când PȘ a folosit resurse financiare obscure. De exemplu, transportarea zilnică, timp de o săptămână, cu asigurarea hranei și plata în cash a serviciilor așa-zișilor susținători, implicați în paza instituțiilor publice, în perioada 8-14 iunie 2019, a dualității puterii de stat. Astfel, exemplele invocate au fost suficiente pentru fundamentarea solicitării CEC, fiind luată în considerare și jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că sancțiunile aplicate în procesul electoral trebuie să fie prompte și imediate pentru a impune transparența finanțării campaniilor electorale.

Prietenii la nevoie se cunosc…

Opoziția parlamentară și o parte a celei extraparlamentare a reacționat negativ față de solicitarea CEC privind excluderea candidatul PȘ din cursa electorală. Este de remarcat că, în luările de atitudine, opoziția a evitat să se refere la dovezile și argumentele CEC, care au stat la fundamentarea solicitării. Este de înțeles de ce procedează în așa mod. PAS a preluat întreaga putere în mâinile sale și are asigurată o finanțare solidă de la bugetul public pentru următorii ani. În astfel de circumstanțe guvernarea își demonstrează determinarea să nu admită finanțarea din surse obscure a oponenților săi politici. O astfel de perspectivă este deranjantă mai ales pentru opoziția parlamentară a Blocului comuniștilor și socialiștilor (BCS), constituit din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM).

PSRM recunoaște că PȘ îi este oponent pe segmentul de stânga a eșichierului politic și ar avea temei să beneficieze de pe urma slăbirii pozițiilor PȘ. Dar există un șir de circumstanțe, care fac că PSRM să fie de partea PȘ, ignorând prevederile legale referitoare la finanțarea campaniilor electorale. Vorba e că PSRM este în așteptarea eventualei reluări a investigării finanțării formațiunii din off-shore-uri (cazul Bahamas). De asemenea, nu este exclusă reluarea investigării finanțării PSRM de către GAZPROM și oligarhul Plahotniuc. Nu trebuie să se uite nici de dimensiunea umană a relațiilor speciale dintre liderii PSRM și PȘ. În acest sens, este de remarcat că Igor Dodon a fost nuntaș la ceremonia de căsătorie a lui Ilan Șor, lăudând atmosfera de la nuntă, bucatele, în special sarmalele, și cântecele interpretate de Jasmin. La fel, și liderul PCRM, Vladimir Voronin, a fost nuntașul lui Ilan Șor, de aceea, ne e de mirare că și PCRM a condamnat solicitarea CEC de eliminare a candidatului PȘ din cursa electorală.

În pofida celor menționate, au fost și cazuri când prieteni – Dodon și Șor, și-au tras săgeți. Ultimul a avut temei să-l acuze pe primul de trădare: ”Stimate Igor Nicolaevici, am petrecut împreună și la nunta mea, și la aniversările mele. Mai mult, mi-ați solicitat sprijinul pe care vi l-am acordat. Era, din câte îmi amintesc, în perioada alegerilor locale din 2011”. Supărarea lui Ilan Șor s-a manifestat după ce Igor Dodon declarase public că: „Ilan Shor crede că participarea la nunta sa și relațiile personale din anii 2010-2011 poate justifica tăcerea despre furturile de miliarde și fărădelegile lui din sistemul bancar„. Câtă sinceritatea reciprocă! Dar ea ne demonstrează că liderul PSRM începuse să utilizeze bani nedeclarați încă de la lansarea sa în alegerile din 2011, pentru funcția de primar al municipiului Chișinău.

Concluzii

Solicitarea CEC de excludere a candidatului PȘ, Marina Tauber, din cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți este documentată și bine argumentată, având la bază normele Codului electoral și jurisprudența existentă, inclusiv, cea constituțională. CEC, în noua sa componență, a fost îndreptățit să aplice prevederile legale pentru a diminua anvergura relațiilor obscure dintre politicieni și afaceriști în cadrul procesului electoral.

Acuzațiile la adresa CEC, mai ales cele din partea nuntașilor lui Ilan Șor, precum că ar fi vorba despre îndeplinirea unei comenzi politice a guvernării sunt speculative, fără niciun suport factologic. Guvernarea PAS nu are niciun interes să-i facă favoruri gratuite PSRM, consolidându-i pozițiile la Bălți, din contul PȘ. Este bine știut că municipiul Bălță a fost practic întotdeauna un fief comuno-socialist, care doar în ultima perioada fusese cucerit de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, iar actualmente iată că se lasă recucerit de promisiunile Marinei Tauber.

O presupusă implicare politică în eliminarea Marinei Tauber din cursa electorală ar fi necesitat timp pentru obținerea rezultatului scontat. Mai cu seamă că o eventuală victorie a Marinei Tauber la alegerile din Bălți nu ar fi surprins pe nimeni. Teza privind existența hoților generoși, care fură, dar se împart cu cei săraci s-a manifestat la alegerile din Orhei și în alte localități, deci, nu era exclus că se va manifesta și la Bălți. În acest sens, sondajele de opinie o creditau pe Tauber cu șanse de învingător, de aceea, nu scorul acesteia din turul I, de tocmai 48%, a motivat CEC să solicite eliminarea candidatului, ci concluziile grupului interinstituțional privind fraudele financiare.

Implicarea SIS, la care s-a făcut referință în cadrul ședinței CEC, pare a fi oportună, atunci când este vorba despre campania electorală a formațiunii, liderul căruia se ascunde de justiție după ce a fost condamnat de prima instanță pentru furtul unui miliar de dolari din sistemul bancar al Republicii Moldova. Ține de domeniul securității naționale activitatea grupurilor organizate, care ar putea folosi o parte din banii furați pentru coruperea alegătorilor prin intermediul magazinelor sociale, oferirea contrar legislației a tot felul de cadouri electorale unor oameni sărăciți. Așa a fost stabilit în cazurile menționate de CEC – Popenco, Apostolova, Balinschi, iar actualmente – Tauber.

Tragerea paralelelor între cazul anulării înregistrării Marinei Tauber și cazul eliminării din cursa electorală a partidului lui Renato Usatîi, în noiembrie 2014, nu ține. În cazul lui Usatîi, Inspectoratul General de Poliție a solicitat CEC eliminarea Partidului Patria din competiția electorală, invocând finanțarea de peste hotare a campaniei electorale și fapte, care s-au produs cu o jumătate de an înaintea zilei alegerilor. Ulterior, niciuna din acuzații la adresa lui Usatâi n-a putut fi dovedită de instanțele de judecată. La fel, este nepotrivită invocarea cazului anulării victoriei liderului PPDA la alegerile municipale din Chișinău, în iunie 2018. Atunci, anume PSRM a contestat rezultatele alegerilor pe motiv că învingătorul a desfășurat acțiuni de agitație electorală chiar în ziua alegerilor, ceea ce reprezenta o încălcare administrativă, nicidecum una prevăzută în mod expres de legislație ca temei pentru excluderea din cursa electorală. În cazul Marinei Tauber, articolul 75 din Codul electoral prevede în mod expres eliminarea din cursa electorală.

În situația creată, contează foarte mult că CEC a demonstrat voință în vederea eliminării practicilor de finanțare frauduloasă a campaniilor electorale, cu bani nedeclarați regulamentar și proveniți din surse obscure. Este important că noua componență CEC să reziste valului de critici nefondate și răuvoitoare din partea nuntașilor lui Ilan Șor. Pentru evitarea pe viitor a situațiilor similare celei reflectate este necesară modificarea legislației electorale, astfel încât solicitările CEC către instituțiile competente ale statului în vederea verificării prompte a circumstanțelor ce pot influența negativ procesele electorale să fie obligatorii. La fel este important ca nerespectarea solicitărilor CEC, adresate concurenții electorali, să-și găsească ponderea adecvată în stabilirea proporționalității sancțiunilor față de concurenți.

#alegeri #Balti #Marina Tauber

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.