Salariile judecătorilor Curții Constituționale (CCM) se vor majora de la începutul anului viitor nu până la 82 de mii de lei, ci până la 59 de mii de lei. Un asemenea proiect de lege a fost aprobat astăzi, 24 decembrie de către deputați, după ce președinta țării, Maia Sandu, a remis spre examinare a inițiativei legislative respectivă.

Dacă inițial salariul membrilor Curții Constituționale urma să se majoreze cu peste 40 de mii de lei, în noul proiect de lege aprobat lefile magistraților constituționali se vor mări în cu aproximativ 15 mii de lei, așa cum au vociferat deputații comuniști și socialiști, în timp ce raportorul proiectului de lege, deputatul PAS, a evitat să spună cu cât exact urmează să crească salariile judecătorilor, „pentru a nu manipula cu date neverificate”.

Inițial, deputatul PSRM, Petru Burduja, a spus că, datorită acestui proiect de lege urmează să se majoreze salariile judecătorilor CCM cu 15 mii de lei. În replică, Dumitru Alaiba a declarat că nu este adevărat, iar Burduja a venit cu o rectificare și a spus că de fapt ar fi de 13 mii de lei. Totuși, colegul socialist al lui Burduja, deputatul PSRM, Vasile Bolea, la fel a menționat că lefile magistraților vor crește cu 15 mii de lei sau cu 34%, dar nu cu 100%, așa cum s-a dorit anterior.

În discuție a intervenit și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a subliniat că „este mai bine ca statul să ofere bani judecătorilor, decât kuliokarii și bandiții, pentru că atunci când îi plătește statul ei sunt responsabili în fața statului, dar nu în fața celora care urmăresc scopuri meschine”.

Proiectul de lege privind politica bugetar- fiscală a fost aprobat cu votul a 59 de deputați.

Istoria intenției de a majora salariile judecătorilor CCM

Salariul net al judecătorilor de la CC urma să crească din anul 2022, datorită unui amendament la politica bugetar – fiscală, semnat de un grup de deputați de la PAS, care presupune majorarea sporului specific la 100 %. Prin urmare, salariile magistraților trebuiau să se dubleze. Drept argument, autorii amendamentului au spus că volumul de muncă al magistraților a crescut de câteva ori.

Premiera, Natalia Gavrilița, a declarat, miercuri, 8 decembrie, că această decizie de majorare a salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională este una oportună. În opinia prim – ministrei, dacă magistrații vor ridica lefuri mai mari, acest lucru va contribui la faptul că instituția nu va mai servi unor interese.

Opoziția parlamentară, dar și mai multe partide extraparlamentare au criticat această inițiativă de creștere a salariilor atât de semnificativă, precizând unii că „ar fi o mită pentru unele decizii luate anterior de către CCM în favoarea PAS”, alții susținând că „cei de la guvernare mai tare au prejudiciat imaginea judecătorilor cu această creștere a salariilor, decât au încercat să prevină actele de corupere a acestor magistrați”.

Una din cei care nu au fost deacord cu acest fapt a fost Platforma DA și-a manifestat dezamăgirea privind majorarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională în condițiile în care acestea reprezintă un decalaj foarte mare dintre salariile pe care le primesc anumiți funcționari și a oamenilor angajați în sfera bugetară. Într-un briefing de presă, ex-deputatul PPDA, Vasile Năstase și-a manifestat regretul că Proiectul de lege privind plafonarea salariile nesimțite, semnat de Platforma DA, nu a fost votată în a doua lectură de majoritatea parlamentară.

Totodată, și fostul premier, Ion Sturza a venit cu o reacție după ce Parlamentul a votat majorarea salariilor judecătorilor constituționali, dublu. În acest context, Sturza a scos la iveală câteva „povești” de pe timpurile regimului Filat și Plahotniuc, când cei doi împărțeau în strângă și-n dreapta remunerări în plic.

Pe lângă asta, scenariul continua cu Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), care au anunțat că vor contesta la Curtea Constituțională (CCM) amendamentul la legea bugetului de stat pentru anul 2022, care prevede majorarea salariilor judecătorilor CCM cu aproximativ 100%, după ce Guvernul ar fi avizat acest lucru. Anunțul a fost făcut astăzi, 9 decembrie, de către PSRM, înainte de ședința plenară a Parlamentului.

Într-un final, vineri, 10 decembrie, președinta țării, Maia Sandu a restituit Parlamentului legea cu privire la modificarea unor acte normative privind legislația bugetar-fiscală 2022, din cauza amendamentului care se referă la majorarea salariilor Curții Constituționale, care nu are avizul Guvernului.

#CCM #judecatori #salariu

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.