Secretarul de stat american Anthony Blinken și înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, au dat luni o declarație comună de presă, la Washington, în care au reafirmat răpicat că SUA și aliații săi vor face „front comun” ca răspuns la agresiunea Rusiei și un potențial conflict cu Ucraina, notează The Guardian.

Blinken a anunțat „consecințe profunde dacă Rusia alege să continue agresiunea”. „Am dezvoltat un răspuns rapid, cu impact ridicat, care ar genera costuri masive pentru economia și sistemul financiar rus, inclusiv sancțiuni și control semnificativ al exporturilor”, a spus secretarul de stat american, adăugând că și UE pregătește acțiuni „complementare”.

„Nu este alarmism, sunt doar fapte”, a mai spus Blinken, la conferință de presă comună.

Oficialul american a evocat „planuri de urgență în cazul în care Rusia închide robinetul sau inițiază un conflict care perturbă fluxul de gaz prin Ucraina”.

„Suntem gata să prevenim acest lucru și să atenuăm impactul asupra aprovizionării cu energie și asupra prețurilor în cazul în care Rusia ar alege să reducă aprovizionarea cu gaze naturale către Europa mai mult decât a făcut deja”, a completat Blinken

„Noi, aliații și partenerii noștri suntem uniți”, a întărit el.

„140.000 de soldați ruși sunt masați la graniță și nu sunt acolo să bea ceai”

„Trăim, cu siguranță, cel mai periculos moment pentru securitate în Europa după încheierea Războiului Rece”, a declarat și Josep Borrell, înaltul reprezentant al Uniunii Europene, potrivit agenției France Presse.

Oferind o estimare a desfășurării militare rusești la granița Ucrainei, Borrell a exclamat: „140.000 de soldați sunt masați la graniță și nu sunt acolo să bea ceai!”.

„Credem că o soluție diplomatică la această criză este încă posibilă. Sperăm la ce este mai bun, dar ne pregătim pentru ce e mai rău”, a rezumat Josep Borrell.

#Anthony Blinken #Josep Borrell #SUA #UE

Salariile din Moldova au crescut în 2025, dar cifrele arată o diferență uriașă între cei care câștigă cel mai bine și cei care abia trec de 10 mii de lei. Potrivit Biroului Național de Statistică, salariul mediu brut a ajuns la 15 594,5 lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. După taxe, salariul mediu net a fost de 13 226,8 lei.

Cea mai mare medie salarială este în domeniul informațiilor și comunicațiilor: 39 378,6 lei brut pe lună. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult decât câștigă, în medie, un angajat din agricultură, unde salariul a fost de doar 10 168,8 lei.

Și în sectorul financiar salariile sunt mult peste medie. Angajații din activitățile financiare și de asigurări au avut un câștig mediu de 27 681,7 lei, iar cei din sectorul energetic – 23 954,9 lei.

La coada clasamentului se află agricultura, cu 10 168,8 lei, cazarea și alimentația publică – 10 288,1 lei, și arta, recreerea și agrementul – 11 405,3 lei. Diferența dintre salariul mediu din informații și comunicații și cel din agricultură ajunge astfel la peste 29 de mii de lei pe lună.

Capitala trage puternic media națională în sus. În Chișinău, salariul mediu brut a fost de 18 707,8 lei, cu 20% peste media națională. În schimb, în Briceni media a fost de 10 773,2 lei, în Nisporeni – 10 984,9 lei, iar în Rîșcani – 11 211,4 lei.

Nici între femei și bărbați lucrurile nu stau la fel. Femeile au câștigat, în medie, 14 360 de lei brut, cu 2 615 lei mai puțin decât bărbații, al căror salariu mediu a fost de 16 975 de lei. Diferența este de 15,4%.

În sectorul real, salariile sunt, de asemenea, mai mari decât în cel bugetar: 16 279,4 lei, față de 13 341,7 lei. Diferența ajunge la 22%.

În total, la sfârșitul lui 2025, Moldova avea 763,2 mii de salariați, cu 22,3 mii mai mulți decât cu un an înainte. Numărul mediu al angajaților a fost de 652,3 mii de persoane.