Vicepremierul Nicu Popescu trece în revistă ajutoarele generoase oferite de statele lumii țării noastre pentru a face față fluxului în creștere de refugiați ucraineni care fug din țara lor și-și găsesc liniștea în Republica Moldova. Șeful diplomației de la Chișinău a mulțumit tuturor țărilor partenere care ne-au întins o mână de ajutor Republicii Moldova în aceste vremuri grele.

„Le mulțumesc tuturor partenerilor din străinătate care au dat dovadă de solidaritate, susținere și sprijin concret pentru țara noastră în contextul gestionării fluxului de refugiați urmare a războiului din Ucraina.Granițele noastre rămân deschise pentru toți cei care au fost nevoiți să-și părăsească propriile case și, deși numărul de oameni care intră în țara noastră este foarte mare, ne mobilizăm pentru a oferi toată solidaritatea noastră”, a scris Nicu Popescu.

Astfel, potrivit Ministerului de Externe de la Chișinău, de la începutul războiului din Ucraina, Republica Moldova a primit ajutoare de la următoarele țări:

România: Un prim transport cu 17 tone de alimente, produse de igienă, scutece, mâncare pentru copii, paturi, jucării și hrană pentru animale, au ajuns la Chișinău. Bunurile vor fi împărțite în centrele de refugiați din întreaga țară.
Lituania: a anunțat relocarea a 2.000 refugiați ucraineni din Republica Moldova și a oferit asistență financiară în valoare de 750.000 de euro transferați pe contul Ministerului Finanțelor.
Germania: Ajutor umanitar pentru 300 de refugiați – două autocamioane vor porni spre țara noastră marți, 8 martie, al treilea – miercuri, 9 martie. Valoarea estimativă a asistenței se ridică la peste 400 de mii euro.
Turcia a transmis pe data de 1 martie următoarele bunuri: pachete alimentare, corturi pentru familie, pături, paturi, corturi de uz general, pentru refugiații ucraineni din Republica Moldova.
Israel a detașat în țara noastră un grup de voluntari prin intermediul Agenției IsraAid, care ajută refugiații inclusiv cu asistență psihologică.
India oferă Republicii Moldova un lot de aproximativ 60 de metri cubi de ajutor umanitar în formă de mănuși chirurgicale, lămpi solare, saci de dormit, truse de primă necesitate, direcționat pentru soluționarea situației refugiaților.
China a oferit suport financiar în sumă totală de 100.000 de dolari SUA.

#Nicu Popescu #refugiati #Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.