Peste 30 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) au participat miercuri, 20 aprilie, la un dialog cu Alexei Gherțescu, președinte al Consiliului Concurenței.

Sergiu Harea, președintele CCI a RM a ținut să menționeze, în cadrul ședinței, că mediul de afaceri atât pe perioada stării de urgență condiționată de pandemia COVID-19, cât și din cauza conflictului armat de la hotarele Republicii Moldova, se confruntă cu diverse provocări, inclusiv cu concurența neloială.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, actualmente activitatea instituției este focusată pe investigarea unor cazuri complexe dar și consolidarea capacităților instituționale.

Alexei Gherțescu a mai declarat, în cadrul dialogului, că atribuțiile largi ale Consiliului Concurenței nu sunt un mecanism pentru exercitarea presiunii asupra mediului de afaceri, ci un instrument necesar pentru asigurarea concurenței loiale și echitabile pe piață, scopul final fiind bunăstarea consumatorului.

Participanții evenimentului, membri ai CCI a RM care activează în domeniul agroindustrial, în sectorul energetic, în industria ușoară, au avut ocazia să comunice despre situațiile cu care se confruntă, solicitând implicarea mai activă a Consiliului Concurenței în soluționarea situațiilor de concurență neloială dar și avizarea proiectelor de acte normative cu impact asupra concurenței pe piață.

Propunerile și solicitările participanților vor fi transmise Consiliului Concurenței spre examinare.

Nota: dința a fost organizată pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale: în Agricultură, Industrie și Prestării Serviciilor, care reprezintă un instrument eficient de facilitare a dialogul public- privat, de consultare cu membrii CCI a proiectelor de acte normative, politici de dezvoltare a sectoarelor economiei naționale și de dezbatere a altor subiecte de interes deosebit pentru mediul de afaceri. Regulamentele de activitate ale Comitetelor sunt accesibile pe pagina web a CCI a RM: http://chamber.md/sistemul-cameral/comitete-sectoriale/.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CCI a RM #consiliul concurentei #consumatori #mediul de afaceri

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.