Pe fondul unei tensiuni diplomatice dintre Madrid și Rabat, aproximativ 6.000 de migranți din Maroc au ajuns în enclava spaniolă Ceuta. În acest context, după ce mii de migranţi au ajuns înotând în enclava spaniolă din nordul Africii, Guvernul spaniol a desfăşurat trupe la Ceuta pentru a patrula la frontiera cu Marocul.

Bărcile înghesuite cu bărbați, femei și copii au trecut pe teritoriul spaniol, în timp ce multe alte persoane înotau sau chiar vâslau peste graniță.

Potrivit informațiilor, cel puțin 1 500 dintre cei care au trecut în Ceuta, un oraș care este separat de Maroc printr-un gard de 10 metri sunt adolescenți.

Autoritățile susțin că traversările au început luni la ora 02:00 dimineața în zona de frontieră din Ceuta cunoscută sub numele de Benzú și au fost apoi urmate de câteva zeci de persoane în apropierea plajei de est a Tarajal.

„Migranții au fost verificați de medicii Crucii Roșii înainte de a fi duși la un centru de primire, unde au fost reținuți”, a declarat luni un purtător de cuvânt al poliției.

Luna trecută, în jur de 100 de migranți au înotat în Ceuta în grupuri de 20-30 persoane. Majoritatea au fost deportați înapoi în Maroc.

„Printre altele, Spania a returnat în Maroc 1.500 din cei aproximativ 6.000 de migranţi care au intrat luni în enclava spaniolă Ceuta”, a anunţat ministrul spaniol de interne, Fernando Grande-Marlaska, citat de France Presse.

Enclavele spaniole din Ceuta și Melilla au singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa, făcându-le puncte de intrare populare pentru migranții care caută o viață mai bună în Europa.

Migranții încearcă să ajungă la enclave fie înotând de-a lungul coastei, fie urcând gardurile înalte ale frontieră care îi separă de Maroc.

Valul de sosiri a venit într-un punct de tensiune între Madrid și Rabat din cauza prezenței în Spania a liderului mișcării de independență din Sahara Occidentală, scrie euronews.

Autoritățile din Rabat au reacționat furios după ce au apărut informații precum că liderul Frontului Polisario, Brahim Ghali, a fost tratat la un spital din Spania pentru COVID-19 de la mijlocul lunii aprilie.

La rândul său, potrivit reprezentanților guvernului, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a decis să anuleze o călătorie planificată la Paris din cauza crizei provocate de afluxul a mii de migranţi către enclava spaniolă Ceuta,

#criza diplomatica #Maroc #Spania

Procurorii au pornit o cauză penală în urma atacului cibernetic în care au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni ai Republicii Moldova. Ancheta este abia la început, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu poate spune, deocamdată, ce instituții au fost vizate și de unde a fost lansat atacul.

Șeful PCCOCS, Victor Furtună, a declarat că dosarul a fost deschis în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la sistemele informatice. Procurorul a făcut declarațiile după audierile desfășurate cu ușile închise în Parlament, pe 4 noiembrie.

Întrebat dacă există deja persoane care au statut de învinuit sau dacă atacul ar fi putut veni dintr-un anumit stat, Furtună a evitat să ofere detalii. Acesta a precizat că toate aceste aspecte fac parte din anchetă și că divulgarea informațiilor ar putea afecta investigația.

„– A fost pornită o cauză penală în baza articolului 259 din Codul penal, care se referă la accesul ilegal la un sistem informatic. Nu putem oferi mai multe detalii despre urmărirea penală.

– Sunt vizate anumite instituții?

– Este prea devreme pentru a oferi astfel de informații. Cauza penală se află într-o etapă incipientă.

– Din partea căror țări ar fi putut fi lansat atacul?

– Nu putem comunica astfel de informații. Aceste aspecte fac obiectul cauzei penale. Evident, urmărirea penală durează”, a spus Furtună miercuri, 4 noiembrie, după audierile din Parlament.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, în urma atacului cibernetic au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni. Informațiile vizate includ date de identitate, despre familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și informații financiare, inclusiv coduri IBAN și date din sistemul MPay.

În urma incidentului, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă. Totodată, președinta Maia Sandu a anunțat că va convoca o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru a discuta situația.