Cei 432 de metri de frontieră de la portul Giurgiulești au fost obținuți cu multă dificultate de Republica Moldova, de la partea ucraineană, de aceea ar trebui să fie făcută o diferență în gestionarea terenurilor de pe teritoriul Zonelor Economice Libere: de la Chișinău, Bălți, Strășeni și a celor de la portul Giurgiulești. Declarația a fost făcută de deputat Iurie Reniță și a fost expusă în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Totodată, Iurie Reniță a menționat că este un „infantilism legislativ” să creezi un proiect de lege în care să pui în aceeași oală ZEL-urile și porțiunea de frontieră de la Girgiulești.

„În 1992 – 93 am făcut parte dintr-o comisie care cu mult greu a obținut cele 432 de metri de la ucraineni ca astăzi să punem în aceeași oală această Zonă Economică Liberă, ca și pe cea de la Chișinău, Bălți, Strășeni. Ar trebui să existe o diferență și o abordare diferită, e frontiera de stat și intră în vigoare mai multe legi, inclusiv cea a frontierei de stat. Mă întreb unde este CNA-ul și alte instituții care sunt obligate să dea avize, să atenționeze care sunt riscurile la frontieră. Când e vorba de un port strategic, ca și Aeroportul, dacă am fi un stat cu instituții funcționale n-ar exista aceste pericole că le oferi unor firme private. Suntem un stat atât de fragil și dacă mai oferi aceste condiții foarte facilitare unor agenti mai mult decât suspecți trebuie să punem pe tapet și să discutăm ce înseamnă să deții monopol la frontieră și să fii în continuare influențat de Plahotniuc și de adepții lui care au mai rămas aici”, a spus Iurie Reniță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mihai Popșoi, vicepreședintele Parlamentului, a menționat că este o mare confuzie cu acest proiect de lege, dar confuzia e din 2019 când a fost introdus în Codul civil noțiunea de superficii și au obținut dreptul de a construi inclusiv cei din ZEL, dar în 2020 o altă prevedere stipula că cei care aveau terenuri în chirie trebuia să ceară permisiunea proprietarilor pentru a construi, deși conform dreptului de superficii automat primesc dreptul de a construi.

„Colegii au venit cu acest proiect de lege pentru a elimina această confuzie. Dar pentru a elimina orice dubii și speculații proiectul respectiv va fi examinat la toamnă”, a mai spus Mihai Popșoi.

Amintim că pe 21 iulie a fost votat în prima lectură un proiect de lege, promovat de deputatul Radu Marian care vine să ofere companiilor din Zone Economice Libere care au primit deja drept de construcție de la proprietarul terenului (dreptul de superficie, introdus în Codul Civil în 2019), să poată solicita acte permisive, certificate de urbanism etc., pentru ca acestea să poată construi obiecte industriale. Însă există o altă prevedere din lege, apărută în 2020, care stabilește că doar proprietarul terenului poate solicita acte permisive, nu și cel care are drept de construcție. Potrivit lui Radu Marian, în cazul dat apare o disonanță pe care proiectul respectiv ar încerca să o rezolve. Mai mulți experți însă au menționat că prin modificarea legii cu privire la Zonele Economice Libere, se oferă dreptul de concesiune a terenului pe care sunt amplasate construcțiile agenților economici rezidenți. În cazul dat beneficiarul legii este compania Trans-Oil, în condițiile în care, potrivit datelor cadastrale disponibile, cea mai mare parte a zonei portuare deja este ocupată de clădiri și structuri ale companiilor grupului Trans-Oil.

Uzina Metalurgică de la Rîbnița investește 28 de milioane de dolari în ecologizarea procesului de producție

#Iurie Reniță #Mihai Popșoi

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.