Iranul trebuie să reacționeze hotărât și ferm la protestele care au cuprins țara după moartea tinerei Mahsa Amini. Declarația aparține președintelui Ebrahim Raisi. Cel puțin 41 de persoane au fost ucise în timpul protestelor, aceasta fiind o estimare a televiziunii de stat. Cifrele oficiale nu au fost încă publicate.
Protestele au izbucnit în majoritatea celor 31 de regiuni ale țării.
Presa de stat l-a citat pe Raisi spunând că Iranul trebuie să „acționeze decisiv față de cei care se opun securității și liniștii țării”.
Președintele „a subliniat că trebuie făcută diferență între protest și tulburarea ordinii și securității publice și a numit evenimentele… o revoltă”, a informat presa de stat.
Ministrul iranian de Interne Ahmad Vahidi, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna, a declarat să se aşteaptă de la „puterea judiciară să îi acuze pe principalii autori ai acestor revolte”, după ce poliţia a anunţat arestarea a 700 de persoane.
Înregistrări video postate online arată, de mai multe zile, scene de violenţă la Teheran şi în alte oraşe mari, ca Tabriz (nord-vest). Unele dintre aceste înregistrări video surprind membri ai forţelor de securitate care trag cu arma în manifestanţi.
Amnesty International acuză forţele de securitate de faptul că trag „deliberat (…) cu gloanţe reale în manifestanţi” şi îndeamnă la o „acţiune internaţională urgentă care să pună capăt reprimării”.
Conexiunile la Internet erau perturbate în continuare, iar acesul la WhatsApp şi Instagram era blocat. Un site de la Londra, NetBlocks, care monitorizează blocarea Internetului în lume, a anunţat şi blocarea Skype în Iran.
Preşedintele Ebrahim Raisi a deschis anul universitar la un colegiu din Teheran, dar cursurile cu prezenţă în facultăţi au fost imediat suspendate în Iran, în cadrul măsurilor împotriva protestelor.
În acest timp, principalul partid reformator din Iran, Uniunea Poporului Iranului Islamic, a cerut statului să anuleze portul obligatoriu al vălului islamic. Această formaţiune, apropiată de fostul preşedinte reformator Mohammad Khatami (1997-2005), a cerut de asemenea desfiinţarea ”poliţiei morale” şi autorizarea manifestaţiilor paşnice.
Într-un demers menit să susţină protestatarii din Iran, Washingtonul a autorizat vineri companiile de internet americane să-şi extindă serviciile în Iran, după ce Teheranul a recurs la întreruperi ale accesului la internet ca modalitate de a combate manifestaţiile în desfăşurare.
În urma acestei decizii, Departamentul Trezoreriei SUA, care menţine sancţiuni severe împotriva Iranului, a emis o licenţă generală prin care ”companiile tehnologice vor putea spori serviciile digitale oferite iranienilor, începând de la accesul în cloud şi până la instrumentele de îmbunătăţire a securităţii şi confidenţialităţii online”.
Ministerul iranian de Externe a acuzat Statele Unite, inamicul jurat al Iranului, de aceste tumburări şi a ameninţat că „eforturile de încălcare a suveranităţii Iranului nu vor rămâne fără răspuns”.
Protestele au izbucnit în nord-vestul Iranului în urmă cu o săptămână, la înmormântarea lui Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani, care a murit la trei zile după de a fost arestată de Poliţia Moravurilor pe motiv că nu purta corect vălul islamic. Moartea ei a reaprins revolta în legătură cu probleme, precum restricțiile asupra libertăților personale în Iran sau codurile vestimentare stricte pentru femei.
Femeile au jucat un rol principal la proteste – unele și-au ars vălurile, în timp ce altele și-au tuns părul în public, în timp ce mulțimile furioase au cerut înlăturarea ayatollahului Ali Khamenei.
Protestele sunt cele mai ample din țară de la demonstrațiile din 2019 declanșate de prețul combustibilului, când 1.500 de persoane au fost ucise, aceasta fiind cea mai sângeroasă confruntare din istoria Republicii Islamice.
