Curs valutar
  • EUR
    20.0545
    0%
  • USD
    17.2475
    0%
  • RUB
    0.2051
    0%
  • RON
    3.8173
    0%
  • UAH
    0.3872
    0%

Toate știrile

12 septembrie 2026

Noile scenarii ale agresiunii rusești în lumina anexării ilegale din sud-estul Ucrainei. Analiză de Dionis Cenușă

06 Oct. 2022, 11:17
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
06 Oct. 2022, 11:17 // Actualitate //  Realitatea.md
Dionis Cenușă,
Columnist principal IPN

Deși scenariul „nuclear” va izola și mai mult Rusia, Putin este capabil de a-l pune în aplicare, în proporții limitate (armament nuclear tactic), pentru a se salva pe sine de elite răzvrătite și proteste anti-guvernamentale...

Desfășurarea pseudo-referendumurilor în regiunile ucrainene sud-estice ocupate de Rusia, urmate de declanșarea procedurilor de anexare (30 septembrie) semnalizează că Moscova pierde teren în mod rapid. Altfel, liderul rus Vladimir Putin nu ar fi inițiat mobilizarea parțială și nu ar fi speculat cu posibilitatea utilizării armamentului nuclear. Reînnoirea capacităților militare rusești întâmpină dificultăți, trupele militare sunt epuizate fizic și puternic demoralizate, iar conducerea militară comite greșeli în lanț, deoarece refuză să opereze cu informația reală din teren. Principalul vinovat al noilor pierderi militare înregistrate de partea rusă este Putin. Acesta refuză să accepte realitatea potrivit căreia Ucraina avansează și dispune de sprijin politico-militar occidental larg pentru a înfrânge agresiunea rusească. Chiar dacă Ucraina urmărește scopul de a reintra în posesia frontierelor sale de până la raptul Crimeii din 2014, înfrângerea Rusiei va avea consecințe dramatice pentru regimul autoritar de la Moscova.

Retragerea forțelor ruse în interiorul teritoriilor ocupate, înregistate în luna septembrie, se datorează contraofensivei ucrainene și preluarea controlului asupra unei părți mari a regiunii Harikov, urmată de recucerirea orașului Liman în regiunea Donețk și alte succese militare. Acest lucru a demonstrat că Ucraina dispune nu doar de reziliență, dar și de potențial sporit pentru contraofensivă eficientă (100 km2 de pământ recuperat per săptămână în luna septembrie). Așadar, dotate cu suficient armament modern și instruite după standarde occidentale, forțele ucrainene pot restabili integritatea teritorială a țării. Până la finele lui septembrie, SUA a oferit asistență militară în valoare de 17 miliarde de dolari, iar UE – 2.5 miliarde de euro (în 5 tranșe). Partea ucraineană a recunoscut că sistemele de rachetă americane (HIMERS) au schimbat dinamica războiului în favoarea contraofensivei ucrainene. Occidentul s-a angajat să ofere ajutor Ucrainei cât timp va fi necesar.

În cazul Rusiei, rezultatele militare sunt în declin continuu. Potrivit unor estimări, pierderile în rândul soldaților ruși depășesc 60 mii de persoane. De asemenea, mobilizarea parțială s-a soldat cu exodul a peste 200,000 de reprezentanți ai populației masculine din Rusia (BNE, septembrie 2022). Perspectiva de a deveni „carne de tun” în agresiunea împotriva țării vecine, în condițiile unei armate ucrainene devotate, antrenate și eficiente a creat panică în rândul cetățenilor ruși, care s-au refugiat în străinătate pentru a evita înrolarea forțată în armata rusă. Liderii ucraineni le-au recomandat să se predea, să se întoarcă în Rusia sau să evite recrutarea. Georgia, Kazahstan, Armenia, Mongolia și Turcia se numără printre principalele destinații al bărbaților ruși. Cu excepția Turciei, călătoriile în restul țărilor menționate sunt în baza regimului fără vize. Nefiind calificați drept refugiați, bărbații ruși nu beneficiază de niciun fel de asistență umanitară. Mulți dintre aceștia au încercat să ajungă de asemenea în state europene (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Finlanda), dar s-au confruntat cu restricții de călătorie, aplicate împotriva cetățenilor ruși cu vize eliberate în scopuri turistice. UE nu se grăbește să clarifice statutul acestora și posibila facilitare a intrării în Zona Schengen. O posibilă reacție negativă este foarte probabilă din partea statelor membre și a Ucrainei, ale cărei circa 4 milioane de cetățeni (date pentru 30 septembrie) sunt în calitate de refugiați în străinătate (circa 10% din populația de 43,4 milioane în 2021). Adițional, bugetul federal pierde veniturile care anterior erau asigurate de exporturile de hidrocarburi. În luna august, Rusia deja înregistra un deficit de circa 6 miliarde de dolari. Reducerea veniturilor pune presiune asupra cheltuielilor de război, necesității de adaptare a economiei la regimul de sancțiuni (substituirea importurilor, subvenționare etc.) și respectiv asupra menținerii stabilității rublei. În condițiile unei puteri militare slăbite, unicele mijloace pe care le are la îndemână Rusia și pe care le folosește sau amenință că este capabilă să le activeze este stoparea livrărilor de gaze naturale și respectiv utilizarea armamentului nuclear tactic.

Efectele anexării ilegale

Chiar dacă porțiuni largi din Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk (15% din teritoriul Ucrainei) sunt în proces de absorbție în componența statului rus, actul ilegal a fost întâmpinat de o reacție negativă robustă. Spre deosebire de atitudinea față de anexarea Crimeii în 2014, poziția UE și SUA vizavi de raptul teritorial pus la cale de regimul lui Vladimir Putin împotriva Ucrainei posedă o duritate net superioară. Dacă în 2014, sancțiunile economice aplicate de Occident au vizat elitele și mediul de afaceri din Crimeea, atunci, în prezent, ținta sancțiunilor sunt parlamentari și oficiali ruși, conducerea instituțiilor și întreprinderilor majore din Rusia. După aproape 8 luni de război de apărare ucraineană și 7 valuri de sancțiuni europene, decidenții politici occidentali au dezvoltat o capacitate de gândire și reacție colectivă fără precedent. În orice caz, acțiunile SUA în raport cu Ucraina setează așteptări față de UE și G7, care sub presiunea costurilor de imagine sunt obligate să accelereze sau să intensifice asistența.

Agresiunea militară rusească împotriva Ucrainei a trezit un reflex de curaj în rândul statelor europene, care anterior erau mai reticente și precaute în raport cu Moscova. Succesul militar ucrainean împotriva armatei ruse consolidează principialitatea și pragmatismul UE și NATO. Occidentul înțelege că intenția Rusiei de a anexa teritoriilor ocupate din Ucraina generează un precedent periculos de revizuire a frontierelor cu utilizarea forței. Astfel, UE a anunțat noi sancțiuni individuale și sectoriale (cel de-al 8-lea pachet), propus spre discuții finale pe 6-7 octombrie la Praga. Două zile după finalizarea pseudo-referendumurilor, SUA a introdus sancțiuni individuale împotriva a 278 parlamentari (inclusiv Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut), 14 decidenți din industria militară și 3 oficiali din sectorul financiar (inclusiv Elvira Nabiulina, Guvernatoarea Băncii Centrale Ruse).

Totuși, posibilitățile colective ale SUA, UE și G7 sunt limitate în cadrul Consiliului de Securitate ONU, unde Rusia în calitate de membru permanent a blocat rezoluția de condamnare a anexării ilegale a teritoriile ucrainene, fiind susținută de abținerea Chinei, Gabonului, Indiei și Braziliei (5 din 15 țări membre au respins inițiativa). Alinierea conștientă a marilor puteri globale de partea Rusiei (China, India) impune ca Occidentul să canalizeze ajutorul necesar spre Ucraina. Astfel, cea din urmă este încurajată să-și recucerească teritoriile ocupate, anulând de facto tentativa rusească de a schimba status quo-ul prin anexarea ilegală, validată de Curtea Constituțională a Rusiei.

Cele trei scenarii

Forțele ucrainene continuă să avanseze cu succes și să readucă noi localități sub controlul Kievului în Herson și Donbas. Câștigarea definitivă a războiului ar putea dura în timp. Anumite evenimente radicale în Rusia ar putea influența traiectoria situației militare din Ucraina, având impact direct asupra securității regionale. Reieșind din potențialul forțelor ucrainene și respectiv limitările părții ruse, trei scenarii majore pot fi scoase în evidență. Desfășurarea fiecăruia dintre acestea depinde de gradul de disperare și respectiv limitarea opțiunilor acceptabile în calculele lui Putin.

Scenariul “de-ocupării” (pozitiv): Dacă Ucraina va primi armament, instruire și ghidare (SUA, NATO), dar și asistență financiară pentru a menține cheltuielile bugetare (circa 20 miliarde de dolari de la FMI etc.), atunci aceasta are posibilitate să restabilească controlul asupra teritoriilor pierdute. În acest caz, forțele ruse vor încerca să opună rezistență, dar în final vor trebui să se retragă în Crimeea și respectiv în Rusia, în scopul supraviețuirii. Acest scenariu ar însemna că Putin va accepta înfrângerea și pierderea teritoriilor ocupate, pe care le-a anexat ilegal în septembrie 2022. În asemenea condiții, regimul lui Putin va fi obligat să-și concentreze energia și resursele interne pe protecția împotriva protestelor publice. Scenariul pozitiv pentru Ucraina ar putea provoca inclusiv o lovitură de stat a elitelor împotriva lui Putin. Or, victoria Ucrainei va însemna începutul sfârșitului guvernării sistemului creat de Putin. Astfel, un acord de încetare a focului va putea fi negociat, favorizând integritatea teritorială ucraineană.

Scenariul “zig-zag” (moderat): Rusia recurge la noi atacuri împotriva infrastructurii civile din interiorul Ucrainei. Adițional, este stopată livrarea de gaze către UE prin conductele care traversează teritoriul ucrainean. Prețurile la gaz în statele UE depășește 3,000 euro pentru mia/m3, iar în urma protestelor antiguvernamentale și a formării unor guverne eurosceptice, unitatea în jurul anumitor sancțiuni poate slăbi. De asemenea, deficitul de gaz pe piața europeană afectează livrările către Ucraina. În consecință, este paralizată activitatea economică, iar populația este expusă unui deficit acut de energie, ceea ce poate genera un nou val de refugiați (în Moldova și țările UE). Armata ucraineană continuă să lupte și obține anumite succese, dar progresul este mai limitat, din cauza temperaturilor scăzute și a altor deficiențe menționate mai sus. Totodată, Rusia sporește importul de armament din Iran și Coreea de Nord, cu care încearcă să compenseze producția limitată a propriului armament. Acest scenariu prevede că războiul se prelungește fără ca una dintre părți să obțină avantaj semnificativ împotriva celeilalte. Negocierea unui acord de încetare a focului va fi improbabil, deoarece niciuna dintre cele două părți nu vrea să facă concesiuni. Ucraina este convinsă că poate câștiga războiul (după numeroasele succese), iar Rusia refuză să facă cedări pentru a nu semnala slăbiciuni care i-ar putea submina autoritatea în spațiul euroasiatic și Sudul Global (Africa, Asia).

Scenariul “nuclear” (negativ): Luând în calcul pierderea tot mai vizibilă a pozițiilor în fața contraofensivei eficiente a armatei ucrainene, Putin decide să facă uz de armamentul nuclear tactic, țintind una din localitățile ucrainene eliberate de prezența rusească. Cu scopul forțării unor negocieri de încetare a focului, opțiunea nucleară nu poate fi exclusă, deși se va solda cu un nou val de sancțiuni și o izolare completă a Rusiei. În viziunea lui Putin, pentru a evita repetarea atacului nuclear, Ucraina se va simți obligată să se așeze la masa de tratative, care ar trebui să ducă la recunoaștere teritoriilor anexate în septembrie 2022. Prin folosirea armei nucleare împotriva unei țări care nu face parte din scutul colectiv al NATO, Rusia ar fi convinsă că Occidentul nu va lua apărare Ucrainei pentru a evita atacuri nucleare reciproce. Acest scenariu este posibil dacă Putin va simți riscul real de a pierde puterea. Supraviețuirea propriului regim contează pentru el mai mult decât o victorie împotriva Ucrainei. Totodată, Kremlinul condiționează (cel puțin deocamdată) continuitatea politică a regimului cu menținerea controlului asupra teritoriilor anexate.

În loc de concluzii…

Succesul contraofensivei ucrainene reprezintă un eșec pentru strategia militară a lui Putin în raport cu Ucraina și securitatea regională per ansamblu. Atât anexarea ilegală a teritoriilor ucrainene cât și mobilizarea parțială sau amenințarea cu utilizarea armamentului nuclear au avut zero efect asupra dinamicii pozitive a forțelor militare ucrainene. Eliberarea graduală a teritoriilor ocupate consolidează motivația Kievului de a continua contraofensiva și cea a Occidentului de a asigura ucrainenii cu ajutorul necesar pentru a elimina prezența rusească din Ucraina.

Anume din considerentul că forțele militare ucrainene demonstrează eficiență, Putin poate recurge la scenarii negative pentru a forța negocieri și a obține recunoașterea anexărilor ilegale. Deși scenariul “nuclear” va izola și mai mult Rusia, Putin este capabil de a-l pune în aplicare, în proporții limitate (armament nuclear tactic), pentru a se salva pe sine de elite răzvrătite și proteste anti-guvernamentale. Altfel, în cazul derulării scenariilor pozitive, victoria Ucrainei ar putea însemna începutul sfârșitului guvernării lui Putin.

Această analiză este realizată pentru Fundația germană Hanns Seidel și Agenția de presă IPN.

Realitatea Live

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
11 Sept. 2026, 22:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Sept. 2026, 22:42 // Slider //  Ana Panaguța

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
Peste 300 de producători și două recorduri naționale. Expoziția Națională „Produs Autohton” în cifre
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
ADMA – accelerează investițiile, dezvoltă agricultura
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Până la 30% cashback pentru antreprenori: Mastercard Business de la Moldindconbank oferă noi avantaje
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Wall Street Journal a publicat clasamentul companiilor cel mai bine pregătite pentru viitor. Află cine a intrat în top
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Cărucioare accesibile în magazinul Mamico: top modele și prețuri
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 7 600 de site-uri ilegale și sute de milioane la buget. ASP explică lupta cu operatorii neautorizați
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”
Peste 54.000 de rechizite colectate și 868 de copii pregătiți de școală. Rezultatele campaniei „Vreau și eu să învăț”