2025 în Norvegia, o țară pionieră

Oslo își propune ca, începând din 2025, să vândă 100% mașini noi cu emisii zero – electrice și pe bază de hidrogen.

În mod paradoxal, Norvegia este cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest și cea mai electrificată piață auto din lume: aproape patru din cinci mașini noi vândute în 2022 (79%) erau electrice.
2030 în Regatul Unit, Singapore sau Israel
Atât Singapore, cât și Israelul vor interzice motoarele cu combustie în 2030.

Marea Britanie, unul dintre leagănurile industriei auto, intenționează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel începând din 2030, ca parte a unei „revoluții industriale verzi” pentru a crea locuri de muncă.

China înainte de termen, dar fără o dată

Industria chineză a luat un avans în ceea ce privește mașinile electrice în anii 2010, cu sute de producători care lucrează la noi modele și cu subvenții guvernamentale generoase.

Republica Populară controlează în prezent componentele și fabricarea unei mari majorități a bateriilor electrice.

Fiind cel mai mare poluator din lume și cea mai mare piață auto din lume, China își propune inițial ca, până în 2025, 20% din vehicule să funcționeze cu „energii noi” (electrice, hibride, pile de combustie). Acestea ar trebui să devină „mainstream” până în 2035, potrivit unui document publicat la sfârșitul anului 2020 de către guvern.

De asemenea, inițiativele locale s-au înmulțit: mai multe orașe au interzis de ani de zile vehiculele pe două roți pe benzină și au fost create numeroase subvenții și zone cu emisii reduse (LEZ).

2030 în Statele Unite… dar numai cu 50%…

Potrivit planului președintelui Joe Biden privind clima, jumătate din mașinile vândute în SUA vor trebui să fie „cu emisii zero” până în 2030. Subvențiile mari ar trebui să protejeze industria locală, în special prin repatrierea producției de baterii.

Totuși, Washingtonul include în acest obiectiv și hibrizii reîncărcabili, care au încă un motor cu combustie internă, dar care pot rula zeci de kilometri cu energie 100% electrică.
Aceasta este o sarcină dificilă pentru țara lui Tesla: vânzările de vehicule pur electrice au început să urce abia în 2021 și reprezentau 5,8% din piață în 2022.

California și statul New York au preluat conducerea, interzicând vânzarea de motoare cu combustie începând cu 2035 (cu o excepție pentru hibrizii plug-in). Mai la nord, Canada a stabilit același obiectiv.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.