Oficiali de la Kiev au declarat de nenumărate ori despre eventuala intervenție în stânga Nistrului, în caz că Republica Moldova o cere. Ultima afirmație în acest sens a fost făcută chiar de ambasadorul Marko Șevcenko, în cadrul unui interviu.
Asemenea retorică inflamează și sperie tot mai mult populația, în contextul războiului de la graniță și staționării ruse în zona separatistă, iar ambasadorul rus Oleg Vasnețov afirmă că în circumstanțele actuale activitatea lor nu poate fi contestată.
Am discutat cu analistul Ion Tabîrță despre eventualele riscuri, dar și despre alte soluții pașnice care pot fi identificate pentru a pune la punct administrația separatistă, apropiată de Moscova. În opinia sa, posibila escaladare militară ar putea exista doar dacă trupele ruse din regiune atacă malul drept sau dacă se îndreaptă spre Ucraina.
„În momentul dat, mai ales în contextul când Federația Rusă are mari probleme pe frontul din Ucraina, este puțin probabil. Acest scenariu era virosimil în primele zile de război, când exista incertitudinea privind viitorul și existau mari temeri că arma rusă va puate să ajungă la hotarul Republicii Moldova. Acum, acest scenariu nu este virosimil, nici Republica Moldova nu vede sub nici o formă această problemă pe cale militară. Autoritățile noastre nu o dată au declarat că soluționarea conflictului transnistrean se va face pe căi pașnice”, spune Tabîrță.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Analistul punctează că până în 2014, când Kievul nu deținea încă enclave, elita regională din Odesa oferea suport separatiștilor transnistreni. Republica Moldova nu va cere armatei ucrainene să intre în regiune și nici partenerii nu vor cere acest lucru, iar înțelegând asta, în opinia lui Tabîrță, Kievul trebuie să găsească alte modalități de luptă cu administrația de la Tiraspol.
Luând în considerare apropierea autorităților autoproclamate de Kremlin, războiul din țara vecină și faptul că mai mulți lideri separatiști au acte ucrainene, o soluție ar fi să li se retragă cetățenie.
„Același Vitalii Ignatiev, are cetățenie ucraineană. Cred că această cetățenie a domnului Ignatiev, dar și a altor persoane cu cetățenie ucraineană din regimul de acolo, ar trebui să retrase. Poate alte modalități, ca aceste persoane să fie supuse sub anumite sancțiuni sau întreaga regiune să fie supusă sub sanțiunile statului ucrainean, economice sau de alt gen. Cred că statul ucrainean, pentru a lupta cu regimul sepratist din regiunea transnistreană, ar trebui să identitfice alte pârghii care sunt la îndemnă, făpră implicarea în acest caz al republicii Moldova”, mai afirmă Tabîrță.
În asemenea situații, este vorba despre chestiuni interne ale Kievului și Moldova nu trebuie să solicite acest lucru. Mai mult, unele persoane din stânga Nistrului dețin doar acte oficiale ucrainene sau rusești, nu și cele ale Republicii Moldova, deși în țara noastră se permite dubla-cetățenie.
