Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA) au documentat o schemă de corupție sistemică, pusă în aplicare de persoane publice din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) la Postul de Inspecție la frontiera Leușeni-Albița. Vineri, 14 aprilie curent, 20 de funcționari au fost supuși perchezițiilor atât la locul de serviciu, cât și la domiciliu, fiind documentați în cadrul a 20 de cauze penale, initiate pe fapte de corupere pasivă.

Potrivit probatoriului administrat de ofițerii CNA și procurori, funcționarii ANSA sunt bănuiți de implicarea în circa 200 de cazuri de transmitere și primire sistematică a foloaselor necuvenite în sume ce variau între 100 și 1000 de lei.

„Banii erau percepuți de la transportatori pentru evitarea controlului asupra respectării normelor sanitar-veterinare, a cerințelor privind siguranța alimentelor și calitatea lor în procesul de import al animalelor, produselor și materiei prime de origine animală, furajului, precum și altor mărfuri supuse supravegherii sanitar-veterinare. În urma primirii mijloacelor financiare menționate, angajații ANSA efectuau un control superficial al actelor și produselor importate sau se abțineau de la efectuarea verificărilor”, se explica într-un comunicat emis presei.

Astfel, pe parcursul perchezițiilor de azi, au fost ridicate mijloace financiare în sumă totală de 106 400 lei; 18 030 de euro; 200 de dolari și 555 de lei românești, o parte din bani fiind depistată în incinta Postului de Inspecție al ANSA, amplasat la frontiera Leuşeni-Albiţa. De asemenea, au fost ridicate 20 de telefoane mobile și documente relevante pentru cauzele penale.

Toți cei 20 funcționari, între care 15 inspectori principali și 5 inspectori superiori, urmează să fie cercetați în stare de libertate, fiind citați la organul de urmărire penală pentru aducerea la cunoștință a ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin.2) și 324 alin. 4) din codul penal – coruperea pasivă. Procuratura Anticorupție conduce urmărirea penală.

#ANSA #CNA #Leuseni-Albita #transportatori

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.