25 de magistrați de la diverse instanțe din țară solicită numirea în funcție pînă la atingerea plafonului de vârstă. Cererile acestora urmează să fie examinate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ședințele programate pentru 23-24 mai curent.

Ședințele vor fi transmise, începând cu ora 09:00, în direct pe RLIVE.MD și RLIVE TV.

Potrivit documentului anexat de CSM, judecătorii activează în municipiul Chișinău și raioanele Strășeni, Hîncești, Anenii Noi, Comrat, Orhei. Majoritatea celor de pe listă, Victoria Sanduța, Rodica Berdilo, Victoria Hadîrcă, Dragoș Crigan, Silvia Slobodzean, Serafim Vasilache, dar și alții, au primit refuz din partea președintei Maia Sandu, în iunie 2022.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în iunie 2022, președinta țării, Maia Sandu, a refuzat să semneze decretul de numire în funcție a 13 judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Conform documentului, este vorba de următorii judecători: Hadîrca Victoria, Slobozean Silvia, Bagrin Lucia, Berdilo Rodica, Ciubotaru Lorina, Ionașcu Olga, Sanduța Victoria, Vasilenco Angela, Crigan Dragoș, Gandrabur Marcel, Martînenco Veaceslav, Vasilache Serafim și Movilă Iurie.

Printre magistrații menționați mai sus se numără și judecătoarea Berdilo Rodica, care în 2018 a anulat rezultatul alegerilor locale noi din municipiul Chișinău, unde câștigător a fost președintele Platformei „DA” pe atunci, Andrei Năstase.

#CSM #instante judecatoresti #lista judecatori

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.