O nouă cercetare în domeniul reproducerii în spaţiu demonstrează posibilitatea de procreere dincolo de Pământ. Oamenii de ştiinţă au anunţat că au produs 168 de pui de şoarece folosind spermă care a fost depozitată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS) timp de aproape 6 ani.

Un nou experiment al oamenilor de știință a condus la naşterea unor şoareci sănătoşi cu ajutorul lichidului seminal liofilizat depozitat timp de mai mulţi ani pe orbita terestră. După cinci ani și zece luni, sperma a fost rehidratată la revenirea pe Pământ şi injectată în ovule nefertilizate, transferate ulterior la femele de şoareci într-un laborator japonez.

Celulele din lichidul seminal au fost expuse la radiaţii de 170 de ori mai mari în comparaţie cu sperma depozitată la sol în scopuri comparative, la Centrul Spaţial Tsukuba al Agenţiei Japoneze de Explorare Aerospaţială (JAXA).

Radiația spațială nu a influențat procesul

Teruhiko Wakayama, biolog la Universitatea Yamanashicare, care a contribuit la studiul publicat în jurnalul Science Advances, a declarat că radiaţia spaţială nu a afectat ADN-ului lichidului seminal şi nici nu a redus capacitatea de fertilizare a acestuia în comparaţie cu sperma depozitată la sol.

Puii de şoarece au fost la fel de sănătoşi ca şi cei concepuţi folosind sperma depozitată la sol, cu aspect normal şi fără anomalii genetice, a adăugat Wakayama. Totodată, urmaşii lor – şi chiar şi nepoţii lor – au avut de asemenea o stare de sănătate bună, a spus cercetătorul.

Oamenii de ştiinţă caută să înţeleagă mai bine modul în care condiţiile din spaţiu afectează reproducerea. Există temeri conform cărora nivelul ridicat de radiaţii ar putea favoriza mutaţii dăunătoare şi, de asemenea, condiţiile de gravitaţie zero ar putea împiedica dezvoltarea embrionară.

Cercetările anterioare desfăşurate pe orbită au implicat alte vieţuitoare, precum musculiţe de oţet şi peşti.

Acesta a fost primul studiu spaţial care a implicat celulele reproductive ale mamiferelor.

„Dacă radiaţia spaţială are ca rezultat mutaţii, poate următoarea generaţie ar fi puţin modificată. Cu toate acestea, dacă animale trăiesc în spaţiu multe generaţii, mutaţiile s-ar acumula”, a declarat Wakayama. „Trebuie să ştim cum să ne protejăm de aşa ceva”, a spus el.

Embrioni de șoareci crescuți pe Stația Spațială Internațională

Wakayama a adăugat că în luna august cercetătorii vor trimite embrioni îngheţaţi de şoarece, aflaţi în stadiu incipient, la bordul ISS unde vor fi dezgheţaţi şi crescuţi în condiţii de gravitaţie zero.

„Prin acest experiment vom afla dacă gravitaţia este esenţială pentru dezvoltarea embrionilor de mamifere sau nu”, a spus Wakayama.

Aceste aspecte ar putea fi problematice dacă omenirea va stabili în viitor colonii în afara Pământului, pe Lună, pe Marte sau în staţii spaţiale mari, sau va dezvolta tehnologii pentru trimiterea astronauţilor în misiuni îndelungate către destinaţii aflate dincolo de sistemul nostru solar, cum ar fi spre cea mai apropiată stea, Proxima Centauri.

Wakayama a declarat că descoperirile realizate asupra lichidului seminal liofilizat de şoarece sugerează că această metodă ar putea fi utilizată pentru reproducerea umană în spaţiu în cazul unor astfel de misiuni îndelungate.

Materia primă poate fi stocată în siguranță pentru 200 de ani

Sperma liofilizată a fost trimisă în 2013 la bordul ISS unde a fost depozitată într-un congelator, apoi a fost adusă înapoi pe Pământ în 2019.

Cercetătorii au estimat că sperma liofilizată ar putea fi stocată în siguranţă la bordul staţiei spaţiale timp de aproximativ 200 de ani.

„Pentru ca oamenii să reziste în spaţiu, s-ar putea să fim nevoiţi să facem acest lucru pentru a menţine diversitatea genetică, nu numai a oamenilor, ci şi a animalelor domestice şi chiar a animalelor de companie”, a declarat Wakayama.

Diversitatea genetică protejează împotriva acumulării de mutaţii dăunătoare observate în caz de consangvinizare.

Transportul celulelor reproductive liofilizate de la un număr mare de persoane ar fi mai uşor de realizat decât trimiterea animalelor în spaţiu şi ar putea permite coloniilor stabilite în afara Pământului să deţină animale pentru alimentaţie şi companie, a adăugat Wakayama.

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.