Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

DOC Procurorii se adresează Comisiei de la Veneția! Proiectul privind evaluarea externă ridică semne de întrebare

09 Iun. 2023, 13:33
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Iun. 2023, 13:33 // Actualitate //  Realitatea.md

Procurorii moldoveni au expediat o opinie suplimentară în adresa Comisiei de la Veneția cu referire la Proiectul de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Documentul, semnat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și Procuratura Generală (PG), a fost trimis în contextul sesiunii plenare a Comisiei de la Veneția din 9-10 iunie 2023.

În opinia lor, scrisă pe 16 pagini, procurorii atrag atenția asupra mai multor neclarități care s-au conturat în jurul acestui Proiect de lege.

„Sistemul profesional nu se opune procedurii de evaluare extraordinară și nu respinge un asemenea exercițiu. Trebuie, însă, să existe certitudinea că procedura se va desfășura în condițiile impuse de principiile de drept, că normele vor fi clare și previzibile, că vor fi asigurate regulile procesului echitabil, iar sarcina pusă în seama subiecților evaluării nu va fi disproporționată. Autorii proiectului au menționat că procedura evaluării judecătorilor și procurorilor reprezintă un angajament al Republicii Moldova asumat la nivel național și internațional (constatare care rezultă din nota informativă la Proiect). Ceea ce vrem să evidențiem noi ține de necesitatea integrării acestor proceduri și raportării lor la standardele europene aferente respectării drepturilor omului, care de asemenea reprezintă un angajament al Republicii Moldova și derivă direct din principiile statului de drept. În context, este relevant să consemnăm că potrivit notei informative la proiect, inițiativa de implementare a măsurilor de reformare se bazează pe practici preluate din alte state, care sunt prezentate de autori ca fiind exemple proeminente de consolidare a democrației”, scriu membrii Consiliului.

Totodată, „nu este clară nici procedura de alegere a candidaților din partea „partenerilor de dezvoltare”, având în vedere că la moment nici nu cunoaștem lista partenerilor de dezvoltare”, susțin procurorii.

„Având în vedere că toți candidații sunt propuși de către partenerii de dezvoltare printr-o scrisoare comună (ceea ce greu va fi de realizat având în vedere că partenerii de dezvoltare pot fi din diferite țări), nu este clar care parteneri de dezvoltare trebuie să propună candidații (toți cei incluși în Dispoziția Guvernului sau cine dorește …..), cine trebuie să semneze scrisoarea (toți partenerii de dezvoltare din Decizia Guvernului sau cine a propus), nu este clar care va fi procedura dacă partenerii de dezvoltare nu vor ajunge la un numitor comun cu referire la cei 6 candidați care urmează să-i propună…….ș.a”, se mai preciuzează în document.

În documentul publicat de CSM, procurorii au formulat și o concluzie finală a celor menționate supra.

„În concluzie considerăm justificat ca lucrările asupra acestui Proiect de Lege să continue, să implice real reprezentanții categoriilor profesionale vizate, argumentele cărora să fie analizate în mod real, dar nu formalist, dat fiind faptul că procedura de evaluare nu poate să fie un scop în sine, obiectivul la care ne aliniem trebuie să constea în consolidarea calității actului de justiție în beneficiul cetățenilor” se mai arată în opinia CSP.

Amintim că, pe 20 mai, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au avizat negativ Proiectul de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de Lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Unul dintre membrii CSM a avertizat că ar exista riscul ca „odată la fiecare patru ani să avem o evaluare externă a judecătorilor”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit proiectului de hotărâre supus avizării, subiecții evaluării vor fi: judecătorii care au exercitat funcția de președinte și vicepreședinte a judecătoriilor, inclusiv cei care au asigurat interimatul acestor funcții pentru o perioadă mai mare de un an; judecătorii curților de apel, în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi; procurorul general, adjuncții acestuia, procurorii șefi ai secțiilor Procuraturii Generale, inclusiv cei care au ocupat aceste funcții sau care au asigurat interimatul acestora pentru o perioadă mai mare de un an; procurorii care au exercitat funcția de procuror-șef al unei procuraturi și de adjunct al procurorului-șef al unei procuraturi, inclusiv interimatul acestor funcții pentru o perioadă mai mare de un an; dar și candidații la funcțiile vacante din Procuratura Anticorupție și din Procuratura pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.