Președinta țării Maia Sandu le promite foștilor deportați și urmașilor acestora, care încearcă de zeci de ani să-și dovedească legalitatea asupra unor bunuri deținute până la marea teroare din perioada comunismului, ușurarea procedurii și oferirea suportului din partea unor specialiști și istorici, care le-ar fi de ajutor în procesul de recuperare a averilor pe care a deținut-o în trecut. Asemenea discuții a purtat astăzi Maia Sandu cu un grup de foști deportați și urmași ai acestora.

Șefa statului susține că, cea mai mare problemă a acestor persoane este faptul că de aproape trei decenii unii se luptă prin instanțele de judecată pentru a-și întoarce bunurile confiscate de organele de drept de atunci.

„Am discutat astăzi la Președinție cu un grup de foști deportați și urmași ai acestora. Din păcate, deși au trecut aproape trei decenii de când statul s-a angajat să le facă dreptate pentru suferința prin care au trecut, cele mai multe probleme au rămas nerezolvate. Cea mai mare problemă ține de recuperarea bunurilor confiscate atunci când le-au fost exilate familiile sau de oferirea unor compensații potrivite pentru acestea. Oamenii sunt obligați să meargă prin instanțe ani la rând pentru a-și demonstra drepturile, iar dosarele cerute de autorități abundă de acte greu de obținut sau care se exclud reciproc. De facto, legile par să fie făcute nu pentru, ci împotriva foștilor deportați. Până și soarta clădirii ce fusese atribuită pentru un muzeu al deportărilor este incertă”, a spus Maia Sandu.

Astfel, Sandu a declarat că a căzut de acord că e nevoie de un audit privind recuperarea bunurilor, precum și de crearea unei entități responsabile de problema foștilor deportați în noul Guvern, care urmează să fie creat după alegeri.

„Această structură ar trebui să fie formată din oameni dedicați care cunosc problema – istorici care au studiat subiectul, juriști, dar și descendenți ai familiilor deportate”, a conchis președinta.

Amintim că, duminică, 12 iunie curent s-au împlinit 80 de ani de la primul val al deportărilor din Basarabia. În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 18.000 de basarabeni, în marea lor majoritate intelectuali, oameni înstăriți, dar și țărani au fost deportați de către NKVD-ul sovietic în Siberia, în „gulag-uri”.

#avere #deportati #discutie #întrevedere #Maia Sandu

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.