Postul de televiziune finlandez YLE a prezent un videoclip exclusiv din timpul călătoriei în Finlanda, în 1990, a lui Vladimir Putin, care pe atunci lucra în primăria orașului natal Sankt Petersbourg, dar încă era ofițer KGB activ.

Filmările inedite îl arată pe Vladimir Putin, îmbrăcat în trening, având o tunsoare mai lungă, jucând tenis de masă, pescuind, aruncând săgeți și ospătându-se.

Postul TV a obținut filmul de amatori dintr-o sursă anonimă. A fost filmat de 1 Mai 1990, la scurt timp după ce Putin – atunci în vârstă de aproximativ 40 de ani și ofițer KGB – devenise consilier al lui Anatoli Sobciak, primarul Sankt Petersburgului la acea vreme. În videoclip, Putin și Sobciak joacă tenis de masă împotriva gărzilor de corp ale primarului. La un moment dat, Putin zâmbește. Se scarpină în mod repetat la gât.

Petrecerea continuă cu o partidă de pescuit. Putin, aparent conștient că este filmat, stătea cu spatele la cameră. La întoarcere, soția de atunci a lui Putin, Liudmila, este văzută eviscerând captura, o știucă. Cele două fiice ale lor, Maria și Katerina, apar și ele în filmare.

Videoclipul a fost filmat la o vilă de oaspeți corporativă deținută de o companie finlandeză, Thomesto, care a importat cherestea din Rusia . Vila era situată pe insula Torsö, în Raseborg, la aproximativ 60 de mile vest de Helsinki, pe coasta de sud a Finlandei.

Putin s-a întors la Leningrad – acum Sankt Petersburg – în 1990, după ce a petrecut cinci ani ca ofițer KGB în orașul est-german Dresda. S-a alăturat echipei lui Sobciak și a devenit șef al comitetului pentru relații externe, responsabil pentru tranzacțiile comerciale și investițiile străine.

Din această perioadă datează primele acuzații de corupție împotriva lui Putin. Putin susține că a demisionat din KGB în august 1991, în semn de protest față de lovitura de stat nereușită împotriva lui Mihail Gorbaciov. Potrivit sursei YLE, Putin a confirmat că lucra pentru agenția de spionaj în timpul vizitei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Videoclipul arată grupul luând un prânz relaxat cu bere și vin în interiorul unei clădiri din piatră. Sobciak stă în fruntea mesei. Când primarului i se servește o bucată mare de carne, Putin face o glumă despre economia de piață – introdusă în Rusia după prăbușirea comunismului. Potrivit sursei YLE, Putin a vorbit foarte puțin în vila de la Raseborg. El a pus o întrebare: ce s-ar întâmpla dacă „un milion și jumătate de ruși” ar trece granița în Finlanda. La acea vreme, rușii sufereau de o lipsă acută de alimente și bunuri de bază.

În anii 1990, Putin a vizitat des Finlanda. Aparițiile sale ulterioare ca prim-ministru și președinte al Rusiei au fost atent controlate. YLE a spus că videoclipul este „departe de imaginea macho, dictatorială pe care Putin și-a croit-o de atunci”.

#Finlanda #spionaj #Vladimir Putin

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.