„Eu cred că a fost o înțelegere dintre Chișinău și Tiraspol și Chișinăul i-a făcut un cadou Tiraspolului înainte de alegerile din 11 iulie”. Declarația aparține fostului director al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, care a comentat demisia sa într-un interviu pentru TV8. Potrivit acestuia, asta ar însemna începutul sfârșitului pentru învățământul în limba română din regiunea transnistreană.

Fostul director al singurului liceu cu predare în limba română din Tiraspol susține că a fost anunțat despre demisia sa la telefon, iar motivul invocat de către Ministerul Educației de la Chișinău ar fi vârsta de pensionare. A povestit că era firesc să plece din funcție la un moment dat, însă nu în așa mod. S-a arătat revoltat de acest fapt și consideră eliberarea subită din funcție drept o trădare.

„Au pierdut două procese la Înalta Curte de la Strasbourg pentru drepturile omului, unde este condamnată Rusia și ultimul proces pe care l-au pierdut este Iovcev și alții… Se putea de făcut cu totul altfel. Puteau să mă cheme să îmi spună că iată vă dăm la dispoziție timp ca să terminați toate lucrurile pe care le aveți de făcut, reparație în liceu, serbare de absolvire, iar între timp noi vom face concurs. Doamna ministru a procedat în tocmai cu așa-numita ministră a Educației din Tiraspol care în 1994, tot așa, în câteva minute m-a destituit din post de director”.

Ion Iovcev a mai spus că, în aproape 30 de ani cât a ocupat această funcție, a fost ținta mai multor provocări din partea autorităților neconstituționale din stânga Nistrului pe care le-a înfruntat, iar demisia sa ar însemna începutul sfârșitului pentru învățământul cu predare în limba română din regiunea transnistreană: „Liceul Lucian Blaga este un simbol al rezistenței noastre naționale, a luptei noastre pentru limbă, pentru istorie, pentru demnitate, pentru neam”.

Va continua să lupte pentru drepturile oamenilor din regiunea transnistreană. După ce a fost demis din funcție, el a fost contactat de către europarlamentarul Eugen Tomac care i-a propus funcția de consilier în Parlamentul European, ofertă pe care a acceptat-o imediat:

„Ca angajat al Parlamentului European voi putea apăra mai departe drepturile românilor din stânga Nistrului, drepturile acestor liceeni, acestor instituții și cum am fost activ așa și voi rămâne. Voi face ca elevii noștri, părinții, profesorii să aibă acces la studii în limba română”.

Ministerul Educației de la Chișinău nu a comentat aceste acuzații. Serviciul de presă a instituției a îndemnat sursa citată să expedieze o solicitare oficială la care vor reveni cu un răspuns.

#director #Ion Iovcev #Tiraspol

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.