Te-ai simțit vreodată epuizat după o masă copioasă? Acea senzație de somnolență care poate perturba productivitatea și bunăstarea generală. Mulți oameni asociază oboseala după masă cu preparatele grele și mâncatul în exces, dar cauzele sunt mai complexe, potrivit specialiștilor.

Conținutul mesei și capacitatea corpului de a o digera joacă un rol important în acest fenomen, notează Health.

Oboseala după masă sau, în termeni medicali, somnolența postprandială, este de obicei temporară și se caracterizează printr-un grad ușor de oboseală sau o scădere a nivelului de energie după masă, potrivit explicațiilor oferite de Michael Green, medic obstetrician/ginecolog.

Înțelegerea cauzelor oboselii de după masă poate fi însă de ajutor pentru a minimaliza impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.

1. Consumul unei mese prea bogate

În timpul digestiei, fluxul de sânge este deviat din alte părți ale corpului către organele digestive pentru a sprijini descompunerea și absorbția alimentelor. În special, mesele grele pot duce la o scădere temporară a nivelului de oxigen și energie pentru restul corpului, lucru ce duce la oboseală.

2. Producția de triptofan, melatonină și serotonină

Triptofanul este un aminoacid care se găsește în alimente precum curcanul și puiul. Organismul folosește triptofanul pentru a produce hormonii melatonină și serotonină.

O creștere a melatoninei în organism semnalează organismului să doarmă, în timp ce serotonina pare să fie, de asemenea, implicată în pregătirea somnului. Acesta este motivul pentru care mulți oameni asociază consumul de curcan cu somnolența.

3. Glicemie ridicată

Glicemia crescută sau hiperglicemia este adesea asociată cu persoanele care suferă de diabet. Hiperglicemia este atunci când prea mult zahăr rămâne în sânge și nu ajunge la celule. Acest lucru se întâmplă în momentul când organismul nu produce suficientă insulină sau nu o folosește așa cum ar trebui. Sarcina insulinei este de a ajuta glucoza sau zahărul să intre în celule pentru energie.

Mâncatul prea mult în general poate duce la creșterea zahărului din sânge, împreună cu simptome însoțitoare, cum ar fi durerile de cap și senzația de oboseală și slăbiciune.

4. Consumul de alcool

Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos central, ceea ce înseamnă că încetinește activitatea creierului. Prin urmare, efectele alcoolului includ senzația de somnolență sau amețeli. Consumul de alcool în timpul mesei poate spori și mai mult aceste efecte.

4. Somn inadecvat

Somnul de noapte insuficient, poate influența în mod semnificativ, nivelul de energie după masă, a declarat Chester Wu, psihiatru și specialist în medicina somnului, pentru Health. În plus, întreruperile ritmului circadian, ciclul natural somn-veghe al corpului, pot contribui, de asemenea, la oboseală independent de consumul de alimente, a adăugat Wu. Tiparele neregulate de somn, munca în schimburi sunt factori ce pot distruge ritmul circadian și duc la oboseală.

5. Stil de viață inactiv

A trăi un stil de viață inactiv sau sedentar te poate face să te simți epuizat. Mușchii neutilizați încep să se slăbească și pot contribui la oboseala cu ușurință. Cercetările arată că exercițiile fizice sunt o modalitate eficientă de a crește calitatea sau cantitatea somnului.

6. Deficiențe de nutrienți

Vitaminele și mineralele sunt esențiale pentru o sănătate generală optimă. Anumite substanțe nutritive, în special vitaminele B, vitamina C, fierul, magneziul și zincul sunt necesare pentru producerea de energie, iar deficiențele pot duce la oboseală.

De asemenea, insuficiențele acestor nutrienți pot împiedica capacitatea organismului de a digera alimentele, întrucât aceste componente sunt esențiale pentru producerea de energie, care include procesul de digestie.

Ce alimente provoacă oboseală după masă

Există anumite alimente și combinații de preparate, în special cele bogate în carbohidrați rafinați și triptofan, vă pot face să vă simțiți mai obosit după consum.

Exemplele de carbohidrați rafinați includ:

• Bomboane;

• Produse de patiserie;

• Alimente cu adaos de îndulcitori, cum ar fi zahărul, mierea și melasa;

• Cerealele rafinate, cum ar fi orezul alb, pastele albe și cerealele rafinate pentru micul dejun.

Alimentele care conțin triptofan includ:

• Curcan;

• Pui;

• Peşte;

• Albușuri de ou;

• Lapte;

• Arahide;

• Semințe de dovleac;

• Semințe de susan;

• Semințe de floarea soarelui;

• Boabe de soia.

#alimente #sanatate #somnolenta

Islandezii au votat pentru a rămâne în afara Uniunii Europene, a relatat duminică postul de televiziune RUV, populația respingând prin referendum o inițiativă a guvernului de a redeschide discuțiile de aderare și plasându-se de partea celor care au spus că apele de pescuit ale Islandei sunt prea importante pentru a fi supuse riscului, relatează Agerpres.

La întrebarea „Ar trebui Islanda să redeschidă negocierile de aderare cu Uniunea Europeană?”, 52,8% dintre islandezi au răspuns „Nu”, iar 47,2% au votat „Da”, într-o consultare populară organizată sâmbătă, conform rezultatelor finale, publicate duminică de RUV după numărarea tuturor voturilor.

„Poporul respinge negocierile de aderare la UE”, a concluzionat televiziunea pe site-ul său.

Votul „Nu” va dezamăgi Bruxellesul, deoarece unii oficiali au prezentat Islanda ca un caz cu risc scăzut, care ar putea ajuta la diminuarea scepticismului față de extinderea UE și la consolidarea strategică a blocului comunitar într-un moment în care securitatea în regiunea arctică este în centrul atenției.

Guvernul și-a prezentat planul de aderare ca un moment „acum sau niciodată”, iar prim-ministrul social-democrat Kristrun Frostadottir le-a spus alegătorilor în august că un „Nu” ar pune deoparte toate speculațiile privind UE.

Activiștii „Da” au spus că aderarea la bloc ar putea reduce ratele dobânzilor ridicate și ar putea oferi mai multă securitate într-o lume tulburată de războiul din Ucraina și de retorica președintelui american Donald Trump despre anexarea unei alte insule arctice, Groenlanda.

Activiștii taberei „Nu” au declarat că aderarea la UE ar amenința suveranitatea insulei și apele de pescuit.

Campania pentru referendum a alimentat dezbaterea despre locul Islandei în lume, le-a declarat prim-ministrul Kristrun Frostadottir reporterilor după ce și-a exprimat votul în capitala Reykjavik, sâmbătă.

„Este o zi minunată. Am așteptat asta de ani de zile pentru a putea vota”, a spus ea, adăugând că guvernul său își va continua activitatea indiferent de rezultat.

Islanda a depus prima cerere de aderare la UE în 2009, când o criză financiară a lovit economia mică și expusă a țării. Un guvern eurosceptic a pus capăt discuțiilor în 2013.

Tulburările geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu și tarifele de import impuse de SUA, au amplificat urgența unei probleme pe care islandezii o dezbat cu intermitențe de zeci de ani.

Orice discuție despre aderarea la UE a bogatei insule din Atlanticul de Nord ar fi înghețată acum cel puțin până în 2028.

Islanda este astăzi strâns asociată cu UE prin apartenența sa la Spațiul Economic European (SEE) și la Spațiul Schengen, printre altele – legături care ar rămâne neschimbate.