Numărul constelaţiilor de sateliţi din spaţiu este în creştere rapidă, augmentând riscul de coliziuni care ar putea declanşa reacţii în lanţ şi ar putea provoca daune imense, a avertizat Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a emis acest avertisment în timpul unei discuţii cu DPA la Berlin şi a recomandat implementarea unei legislaţii de reglementare a traficului spaţial, aplicabilă la nivel internaţional.

În prezent există aproximativ 8.800 de sateliţi activi pe orbita Pământului, potrivit ESA.

Cel mai mare operator este SpaceX, care deţine în prezent peste 5.000 de sateliţi Starlink şi are în plan plasarea pe orbita terestră a circa 42.000 de sateliţi.

„Se adaugă în mod constant jucători noi”, a explicat şeful ESA. „De aceea avem nevoie de reguli fiabile de trafic în spaţiu, care să stipuleze foarte clar, în orice situaţie, cine trebuie să ia măsuri evazive şi cine trebuie să se comporte într-un anumit mod şi cum să facă acest lucru”, a precizat el.

O sarcină a constelaţiilor mari de sateliţi – grupuri de sateliţi cu o sarcină comună – este de a oferi întregii planete internet în bandă largă.

Numărul de sateliţi activi pe orbita joasă a Pământului s-a multiplicat exponenţial într-un interval foarte scurt de timp. Companii precum One Web, SpaceX, Blue Origin şi multe altele, inclusiv din China, au în plan plasarea pe orbită a zeci de mii de noi sateliţi, mulţi cântărind între 150 şi 1.200 de kilograme -, la costuri cât mai reduse.

ESA şi-a stabilit obiectivul de a limita drastic crearea de deşeuri spaţiale până în 2030. Fiecare satelit care este apoi trimis în spaţiu trebuie îndepărtat de pe orbită la sfârşitul perioadei sale de funcţionare, a spus Aschbacher.

China a distrus un satelit meteorologic dezafectat, în 2007, această acţiune demonstrând cât de devastator poate fi impactul deşeurilor spaţiale.

Potrivit estimărilor, acţiunile Chinei au creat peste 40.000 de fragmente de resturi cu diametrul de peste un centimetru. De atunci, una din două manevre de evitare a coliziunilor pentru sateliţii ESA a fost provocată de astfel de fragmente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#accidente #ESA #orbita #spatiu

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.