Curs valutar
  • EUR
    20.1209
    0.3484%
  • USD
    17.2482
    0.6633%
  • RUB
    0.2071
    0.2414%
  • RON
    3.8323
    0.488%
  • UAH
    0.3856
    0.5446%

Toate știrile

25 august 2026

Viktor Orban i-a confirmat lui Jens Stoltenberg că Ungaria susține aderarea Suediei la NATO

24 Ian. 2024, 19:00
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
24 Ian. 2024, 19:00 // În Lume //  Elena Putregai

Viktor Orban și-a reafirmat susținerea pentru aderarea la NATO a Suediei, miercuri, 24 ianuarie curent, într-o convorbire telefonică purtată cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la o zi după votul Turciei şi invitaţia lansată premierului suedez de către Budapesta.

Deși deputaţii maghiari urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, aderarea Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest punct. Ungaria, care şi-a dat sprijinul de principiu, trenează de luni de zile ratificarea, cerând Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului de la Budapesta, acuzat de derivă autoritaristă.

„I-am reiterat sprijinul guvernului ungar pentru cererea Suediei”, a declarat Orban pe X (fostul Twitter), adăugând că „va continua să facă apel la parlament pentru a finaliza ratificarea cât mai curând posibil”.

„O bună discuţie telefonică cu Viktor Orban”, a comentat la rândul său secretarul general al NATO, salutând „sprijinul clar” al responsabilului ungar. „Aşteptăm cu nerăbdare ratificarea de îndată ce parlamentul îşi va relua activitatea”, a afirmat Stoltenberg.

Deputaţii urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, însă chestiunea aderării Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu. Parlamentul turc a ratificat marţi intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, marcând astfel sfârşitul a 20 de luni de negocieri. Astfel, Ungaria rămâne singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.

Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu, dar care trenează de luni de zile ratificarea, cere Stockholmului sa înceteze politica de „denigrare” la adresa guvernului ungar, acuzat de derivă autoritaristă, potrivit AFP. Viktor Orban cere „respect” din partea Stockholmului şi l-a invitat marţi pe premierul suedez Ulf Kristersson să efectueze o vizită în Ungaria, subliniind într-o scrisoare necesitatea de a „construi o încredere reciprocă solidă” printr-un”dialog politic mai intens”.

Pentru moment se cunoaşte că ministrul suedez de externe a răspuns cu răceală invitaţiei, afirmând că ţara sa nu are „niciun motiv” să negocieze în prezent cu Ungaria. „În cadrul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria a acordat Suediei statutul de invitat” în vederea unei aderări la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei suedeze s-a declarat pregătit pentru „discuţii”, menţionând „numeroase puncte comune” şi „cooperarea militară” între cele două ţări. Suedia şi-a anunţat în mai 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, candidatura la NATO, în acelaşi timp cu Finlanda, care a devenit în aprilie cel de-al 31-lea membru al Organizaţiei.

Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, cele două ţări vecine au pus capăt deceniilor de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial şi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece, aminteşte AFP.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

25 Aug. 2026, 13:39
 // Categoria: Societate // Autor:  Vlada Ciorici
25 Aug. 2026, 13:39 // Societate //  Vlada Ciorici

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!