Curs valutar
  • EUR
    20.1303
    -0.227%
  • USD
    18.0881
    -0.0835%
  • RUB
    0.2246
    -0.089%
  • RON
    3.7624
    -0.2552%
  • UAH
    0.3967
    -0.0252%

Toate știrile

29 octombrie 2026

SUA au un „respect profund pentru prietenul” Iohannis, dar reafirmă „susținerea deplină” pentru Rutte

02 Apr. 2024, 18:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
02 Apr. 2024, 18:55 // În Lume //  Elena Putregai

Cele 32 de state membre ale NATO poartă “dezbateri impresionante” pentru alegerea succesorului lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general NATO, iar aliații vor trebui să ajungă la “un consens privind unul dintre cei doi candidați”, și anume premierul olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis, a declarat marți, 2 aprilie curent, ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith.

“Suntem în mijlocul procesului de a alege” următorul secretar general al Alianței, a spus Smith, în cadrul unui briefing de presă online cu jurnaliști înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care va avea loc pe 3-4 aprilie, la Bruxelles.

Ambasadoarea Statelor Unite, care a transmis aprecieri pentru cei zece ani de mandat ai lui Jens Stoltenberg la cârma NATO, a precizat că există doi lideri care și-au anunțat oficial candidatura, numindu-i în acest sens pe Mark Rutte și Klaus Iohannis, Smith referindu-se la ambii ca fiind doi lideri “impresionanți” în cadrul Alianței.

“Noi, cei 32 de ambasadori din statele membre NATO, ne uităm la succesori potențiali. Există doi candidați oficiali. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda și pe președintele Iohannis din România”, a spus ea.

Descriind negocierile între ambasadorii aliați ca fiind “impresionante”, Julianne Smith a punctat că aliații vor trebui să ajungă la un consens în privința unuia dintre cei doi candidați “în săptămânile următoare” și “cel târziu până la summitul de la Washington”.

Diplomatul american a indicat că negocierile care se derulează vizează analiza candidaturilor, dar și argumente pro și contra în privința candidaților.

Sunt dezbateri în desfășurare cu privire la calificările acestor doi candidați impresionanți. Vom continua să dezbatem argumentele pro și contra cu privire la cei doi candidați până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei în săptămânile următoare, sperăm. Nu știm exact calendarul, dar vrem să ajungem la un rezultat mai devreme și nu mai târziu. Cred că cel mai târziu dorim să avem o decizie până la summitul de la Washington”, a răspuns ea, pe larg.

Julianne Smith a reafirmat susținerea Statelor Unite pentru Mark Rutte, în timp ce a transmis “aprecieri” pentru candidatura lui Klaus Iohannis.

“Îl susținem pe deplin pe Mark Rutte ca următor secretar general al NATO”, a spus ea, adăugând: “avem un respect profund pentru prietenul nostru președintele Iohannis și îl apreciem pentru că a intrat în competiție și îi urăm succes”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte.

Între timp, Iohannis și Rutte au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European. Cei doi lideri au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.

Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO. Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat și premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.

Între timp, au apărut și poziționări diferite din rândul statelor aliate. Aflat recent la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

De la Tallinn, premierul Kaja Kallas, ea însăși o potențială favorită la șefia Alianței, a precizat că Estonia este gata să îi susțină și pe Mark Rutte și pe Klaus Iohannis la funcția de secretar general NATO.

Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.

În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

29 Oct. 2026, 09:23
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
29 Oct. 2026, 09:23 // Slider //  Daniela Baranovschi

Zeci de persoane au ieșit în stradă la Madrid pentru a cere explicații și asumarea responsabilității după accidentul feroviar produs în cursul dimineții de miercuri. În paralel, oficiali spanioli au păstrat un moment de reculegere, în timp ce autoritățile au anunțat o scădere semnificativă a numărului de victime internate.

Mai mulți protestatari s-au adunat în fața sediului ministrului Transporturilor, Oscar Puente, din capitala Spaniei, potrivit presei spaniole.

Unii au purtat steaguri naționale, iar alții au afișat pancarte prin care au cerut răspunsuri după accidentul feroviar care a dat toată țara peste cap.

Pe una dintre pancarte apărea chiar numele ministrului Transporturilor, în condițiile în care protestatarii cer stabilirea responsabilităților pentru tragedie, transmite Mediafax.

Oficialii au păstrat un moment de reculegere

Într-o altă zonă a Madridului, oficiali de rang înalt au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor. Printre cei prezenți s-a numărat și Isabel Díaz Ayuso, președinta regiunii Madrid.

Scade numărul pacienților internați în provincia Toledo

Vești încurajatoare vin și din regiunea Castilla-La Mancha, unde serviciile de urgență au anunțat că numărul persoanelor spitalizate după accident a scăzut considerabil.

Potrivit celui mai recent bilanț, 53 de persoane se mai află internate în spitalele din provincia Toledo, față de 107, câte erau raportate cu doar câteva ore înainte.

Scăderea numărului de pacienți internați reprezintă o evoluție pozitivă în gestionarea urmărilor accidentului.

Autoritățile continuă să urmărească situația victimelor, în timp ce cererile pentru clarificarea circumstanțelor tragediei se fac tot mai auzite.

Informații de context

Două trenuri de mare viteză s-au ciocnit miercuri pe linia care leagă capitala Madrid de regiunea Andaluzia, din sudul țării. Administratorul spaniol al infrastructurii feroviare, Adif, a decis oprirea circulației pe acest tronson.

Administratorul infrastructurii nu a anunțat un termen estimativ pentru reluarea traficului.

Autoritățile spaniole au anunțat trei zile de doliu național. Între timp, mai multe personalități spaniole au transmis mesaje de susținere pe rețelele de socializare.

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii i-a transmis un mesaj privat de condoleanțe monarhului spaniol.

Presa spaniolă relatează pe larg despre operațiunile de descarcerare de la locul accidentului care a șocat Spania. Au fost aduse macarale pentru a permite echipelor de intervenție să ajungă la victimele prinse în interiorul sau sub vagoane.

În momentul coliziunii, mai mulți călători au fost aruncați prin ferestrele vagoanelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!