Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

SUA au un „respect profund pentru prietenul” Iohannis, dar reafirmă „susținerea deplină” pentru Rutte

02 Apr. 2024, 18:55
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
02 Apr. 2024, 18:55 // În Lume //  Elena Putregai

Cele 32 de state membre ale NATO poartă “dezbateri impresionante” pentru alegerea succesorului lui Jens Stoltenberg în funcția de secretar general NATO, iar aliații vor trebui să ajungă la “un consens privind unul dintre cei doi candidați”, și anume premierul olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis, a declarat marți, 2 aprilie curent, ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith.

“Suntem în mijlocul procesului de a alege” următorul secretar general al Alianței, a spus Smith, în cadrul unui briefing de presă online cu jurnaliști înainte de reuniunea miniștrilor de externe din NATO, care va avea loc pe 3-4 aprilie, la Bruxelles.

Ambasadoarea Statelor Unite, care a transmis aprecieri pentru cei zece ani de mandat ai lui Jens Stoltenberg la cârma NATO, a precizat că există doi lideri care și-au anunțat oficial candidatura, numindu-i în acest sens pe Mark Rutte și Klaus Iohannis, Smith referindu-se la ambii ca fiind doi lideri “impresionanți” în cadrul Alianței.

“Noi, cei 32 de ambasadori din statele membre NATO, ne uităm la succesori potențiali. Există doi candidați oficiali. Îi avem pe Mark Rutte din Olanda și pe președintele Iohannis din România”, a spus ea.

Descriind negocierile între ambasadorii aliați ca fiind “impresionante”, Julianne Smith a punctat că aliații vor trebui să ajungă la un consens în privința unuia dintre cei doi candidați “în săptămânile următoare” și “cel târziu până la summitul de la Washington”.

Diplomatul american a indicat că negocierile care se derulează vizează analiza candidaturilor, dar și argumente pro și contra în privința candidaților.

Sunt dezbateri în desfășurare cu privire la calificările acestor doi candidați impresionanți. Vom continua să dezbatem argumentele pro și contra cu privire la cei doi candidați până când vom ajunge la un consens asupra unuia dintre ei în săptămânile următoare, sperăm. Nu știm exact calendarul, dar vrem să ajungem la un rezultat mai devreme și nu mai târziu. Cred că cel mai târziu dorim să avem o decizie până la summitul de la Washington”, a răspuns ea, pe larg.

Julianne Smith a reafirmat susținerea Statelor Unite pentru Mark Rutte, în timp ce a transmis “aprecieri” pentru candidatura lui Klaus Iohannis.

“Îl susținem pe deplin pe Mark Rutte ca următor secretar general al NATO”, a spus ea, adăugând: “avem un respect profund pentru prietenul nostru președintele Iohannis și îl apreciem pentru că a intrat în competiție și îi urăm succes”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

Anterior, SUA, Marea Britanie, Franța și Germania și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte.

Între timp, Iohannis și Rutte au avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European. Cei doi lideri au făcut, de la distanță, un schimb de amabilități în contextul competiției lor pentru funcția de top la nivelul Alianței.

Iohannis a declarat că a avut ”discuții foarte bune” cu aliații din NATO după ce și-a anunțat candidatura pentru postul de secretar general al Alianței, insistând că în cursa cu premierul olandez Mark Rutte pentru această funcție este “o competiție constructivă”, dar ceea ce îi deosebește sunt “geografia, istoria și abordările ușor diferite privind viitorul NATO. Klaus Iohannis este un “om minunat” și un “lider credibil pentru țara lui”, a afirmat și premierul demisionar olandez, Mark Rutte, referindu-se la contracandidatul său pentru funcția de secretar general al NATO.

Între timp, au apărut și poziționări diferite din rândul statelor aliate. Aflat recent la sediul NATO pentru o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg menită să marcheze 20 de ani de la aderarea Sloveniei la Alianței, premierul sloven Robert Golob a anunțat că țara sa ia în serios candidatura lui Klaus Iohannis la șefia Alianței, menționând că Ljubljana și-a exprimat sprijinul pentru Rutte când era singurul candidat.

De la Tallinn, premierul Kaja Kallas, ea însăși o potențială favorită la șefia Alianței, a precizat că Estonia este gata să îi susțină și pe Mark Rutte și pe Klaus Iohannis la funcția de secretar general NATO.

Și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis premierului olandez Mark Rutte, în cadrul unei convorbiri telefonice, că Ankara va susţine un candidat pentru postul de nou şef al NATO în funcţie de aşteptările şi nevoile sale.

În schimb, Ungaria a adoptat o atitudine tranșantă. “Cu siguranță nu putem susține alegerea unui om în funcția de secretar general al NATO, care anterior a vrut să forțeze Ungaria să îngenuncheze”, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referindu-se la poziția adoptată de Rutte în timpul disputei dintre Ungaria și UE cu privire la problemele legate de statul de drept.

Succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței ar trebui anunțat la summitul aniversar al NATO de la Washington, din perioada 9-11 iulie. În acest sens, o primă reuniune politică importantă este anunțată a fi reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Bruxelles, din perioada 3-4 aprilie, când Alianța Nord-Atlantică împlinește 75 de ani de la înființare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Aug. 2026, 21:27 // Slider //  Ana Panaguța

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a asigurat joi, 20 august, pe premierul bulgar, Rumen Radev, că un eventual atac al Iranului împotriva Bulgariei va fi interpretat drept un atac împotriva întregii Alianţe Nord-Atlantice, aşa cum este stabilit de principiul apărării colective în articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord. Anunțul lui Rutter vine după ce ziarul britanic Financial Times a scris că Teheranul examinează posibile atacuri de represalii împotriva SUA în sud-estul Europei, transmite antena3.ro.

Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO, scrie EFE, preluată de Agerpres.

Rutte: Va fi tratat ca un atac împotriva NATO

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!