Premierul Dorin Recean și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, au venit cu câte un mesaj pentru elevi și studenți care încep un nou an de învățământ. 1 septembrie în acest an a căzut într-o zi de duminică.

Adresarea președintei Maia Sandu către elevi, de 1 Septembrie: „Vă îndemn să nu ne oprim niciodată din învățare”

Șeful Guvernului a prezentat sinteza săptămânii pe care a încheiat-o cu mesajul său pentru copii.

Ministrul Dan Perciun a avut un mesaj adresat și părinților.

„Dragi elevi, vă urăm un an în care să vă simțiți bine la școală, să legați noi prietenii, iar profesorii să vă fie alături în această călătorie în lumea cunoașterii. Le mulțumim profesorilor pentru toate eforturile depuse până acum și le dorim mult succes în activitatea lor. Să fie respectați și apreciați pentru munca depusă zi de zi. Este o activitate nobilă, extrem de importantă pentru societatea noastră. Mizăm foarte mult pe o bună colaborare între școală și familie, pentru că atunci când toate aceste elemente vin împreună, procesul educațional este unul de succes. Multă succes tuturor celor care urmează să susțină examenul de absolvire a gimnaziului sau examenul de bacalaureat. Indiferent de rezultatele voastre academice, să știți că sunteți învingători. Cel mai important este procesul de învățare și munca pe care o depuneți. Fie ca în acest an să vă realizați pe deplin ca personalități”, a spus el.

În Republica Moldova există 1201, dintre care 108 vor începe studiile pe data de 1 septembrie, iar altele 1059 – pe data de 2 septembrie.

Anterior, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a emis o circulară prin care instituțiile de învățământ, urmare a hotărârii Consiliului profesoral, au fost în drept să decidă ora și data desfășurării festivității dedicate începutului noului an de studii.

Prima lecție din anul de învățământ 2024-2025 va avea genericul „Împreună pentru pace” și va fi obligatorie pentru toate instituțiile de învățământ publice sau private. Pentru organizarea și desfășurarea lecției tematice diriginților le-au fost recomandate resurse didactice, adaptate la vârsta elevilor.

Materialele au fost dezvoltate cu suportul Consiliului Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#1 septembrie #Dan Perciun #Dorin Recean

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.