ONU Moldova a lansat Raportul de țară privind rezultatele pentru 2020 care include principalele tendințe de dezvoltare, precum și progresele și rezultatele obținute de Organizația Națiunilor Unite și partenerii săi în sprijinirea Republicii Moldova pentru realizarea priorităților sale naționale și a obiectivelor stabilite în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Mai mult, documentul identifică constrângerile cheie și lecțiile învățate în procesul de implementare a Cadrului de Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă (CPDD) pentru anii 2018-2022 și oferă o imagine de ansamblu asupra priorităților și ambițiilor noastre pentru anul 2021.

De asemenea, potrivit raportului, în 2020, Organizația Națiunilor Unite în Moldova a continuat să sprijine țara în implementarea priorităților sale de dezvoltare și realizarea Obiectivelor De Dezvoltare Durabilă (ODD), înregistrând progrese în toate cele patru direcții strategice ale activității sale prin:

promovarea drepturilor omului și a egalității de gen și consolidarea capacităților instituționale și de guvernare;
îmbunătățirea accesului la muncă decentă și îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii locale;
îmbunătățirea calității educației, serviciilor de sănătate și asistenței sociale;
promovarea dezvoltării reziliente la schimbările climatice.

Organizația Națiunilor Unite a adus o contribuție importantă la eforturile naționale de răspuns și redresare de la COVID-19, sprijinind țara în consolidarea sistemului de sănătate pentru a aborda efectele pandemiei și, de asemenea, asigurarea continuității educației și a serviciilor sociale, oferind în același timp asistență directă pentru unele dintre cele mai vulnerabile grupuri de populație.

În plus, în 2020, Echipa de țară a ONU a oferit sprijin guvernului în pregătirea primei sale Evaluări Naționale Voluntare a progreselor realizate în implementarea ODD-urilor și asistență în revizuirea proiectului Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2030”, care, odată intrată în vigoare, va servi drept cadru pentru dezvoltarea țării până în 2030.

Au fost asigurate resurse de peste 27 milioane de dolari SUA pentru implementarea planurilor sale de lucru comune pentru 2020, dintre care 73,4% au fost implementate, restul fiind continuate în 2021.

Implementarea efectivă a CPDD ONU 2018-2022 și PRSE COVID-19 va rămâne o prioritate pentru Organizația Națiunilor Unite în anul 2021, ca și eforturile depuse pentru a îmbunătăți coerența, eficacitatea și eficiența implementării programelor, operațiunilor și comunicării.

În același timp, în 2021, EȚONU își va îndrepta atenția spre dezvoltarea următorului său cadru de cooperare, care va stabili direcțiile de activitate ale Organizației Națiunilor Unite în țară pentru următorii cinci ani începând cu 2023.

PDF Loading...

#Moldova #ONU #raport

Importurile de cărbune în Republica Moldova au scăzut dramatic în ultimele luni, chiar înainte de începerea sezonului rece. În septembrie, țara a importat doar aproximativ 130 de tone, față de circa 4.700 de tone în iulie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat, după ședința Guvernului, care ar putea fi cauzele reducerii livrărilor.

Potrivit datelor prezentate de ministru, în perioada 1 ianuarie – 18 octombrie 2026, Republica Moldova a importat aproximativ 77.000 de tone de cărbune, cu circa 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Livrările au provenit preponderent din România, Turcia și Ucraina. Au existat, de asemenea, importuri din Kazahstan, Elveția și Federația Rusă.

Din totalul cantității importate, aproximativ 63.000 de tone au fost antracit, un tip de cărbune cu putere calorifică ridicată. Alte 9.400 de tone au fost cărbune bituminos, iar restul a constituit alte tipuri de cărbune. Scăderea a fost deosebit de accentuată în ultimele trei luni. Dacă în iulie au fost importate aproximativ 4.700 de tone, în august cantitatea a coborât la circa 1.500 de tone, iar în septembrie a ajuns la numai 126–130 de tone.

Dorin Junghietu a precizat că piața cărbunelui din Republica Moldova depinde de deciziile importatorilor, care își adaptează achizițiile în funcție de condițiile de pe piețele externe și de disponibilitatea transportului. Unul dintre factorii care ar putea influența livrările este situația de securitate din regiunea Mării Negre. Ministrul a menționat că atacurile și războiul pot afecta transportul cărbunelui, inclusiv livrările realizate pe cale feroviară sau cu barjele prin porturile de la Dunăre.

Un alt posibil motiv ține de creșterea cererii pe piețele europene. Potrivit lui Junghietu, seceta hidrologică din unele state europene a determinat repornirea unor capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune. În aceste condiții, disponibilitatea cărbunelui pentru export ar putea fi redusă.

Ministrul a menționat Germania printre potențialele surse de aprovizionare de pe piața europeană, alături de Turcia și Serbia. Există și alternative precum Australia, Vietnam și Canada, însă transportul din aceste țări ar implica cheltuieli mai mari.