Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Gazprom vrea să vândă benzinăriile din România

04 Feb. 2025, 16:42
 // Categoria: Economie // Autor:  Elena Putregai
04 Feb. 2025, 16:42 // Economie //  Elena Putregai

Grupul sârb NIS Petrol, controlat de Gazprom, ia în considerare ieșirea de pe piețele din România și Bulgaria din cauza problemelor cu care se confruntă operațiunile sale pe aceste piețe.

„Conducerea […] ia în considerare posibilitatea de a ieși de pe aceste piețe în cazul în care provocările persistă sau se agravează, inclusiv evaluarea unei potențiale vânzări complete sau parțiale a activelor, închiderea sau alte mecanisme de ieșire”, a anunțat NIS în raportul său financiar pentru al patrulea trimestru din 2024.

În Bulgaria, NIS se confruntă cu dificultăți în operațiunile de distribuție, în timp ce în România are probleme atât pe partea de producție, cât și la distribuție, conform companiei.

„O revizuire cuprinzătoare este în curs de desfășurare pentru a se asigura că orice decizie luată se va alinia cu obiectivele strategice pe termen lung ale grupului și cu interesele acționarilor”, a declarat NIS, adăugând că rezultatele acestor evaluări vor fi comunicate în rapoartele sale periodice în perioada următoare.

În România, NIS deține 19 benzinării sub marca Gazprom și este, de asemenea, implicată în explorarea de petrol și gaze. În 2024, cota sa de piață în România pe piața totală a carburanților a fost de 0,4%, în timp ce cota sa pe piața cu amănuntul a fost de 0,6%. În Bulgaria, NIS operează o rețea de 23 de benzinării sub marca Gazprom.

În țara vecină, NIS Petrom – firma ce deține benzinăriile Gazprom – este în concordat preventiv, o formă de protecție împotriva creditorilor, după ce compania a ajuns într-un diferend cu statul român, conform Profit.ro.

Mai exact, are datorii curente de circa 28 de milioane de lei către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), fosta Agenție Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).

NIS Petrol deține și două concesiuni petroliere, iar din acestea derivă și problemele sale cu fosta ANRM, statul acuzând compania că nu și-a îndeplinit obligațiile asumate în contracte.

În data de 10 ianuarie, Trezoreria SUA a anunțat sancțiuni împotriva NIS, ca parte a unor măsuri mai ample împotriva sectorului energetic al Rusiei, citând controlul companiei de către gigantul petrolier rus Gazprom Neft. Gazprom deține 56,15% din NIS Petrol, iar guvernul sârb are 30%. Restul sunt acționari minoritari de pe bursă. În cazul în care rușii nu părăsesc NIS Petrol, compania riscă să nu mai primească petrol din cauza sancțiunilor, iar stațiile peco ar putea rămâne fără carburanți.

În ultimii ani, presa internațională a scris că gigantul britanico-olandez Shell dorea să facă un schimb de active cu Gazprom și să participe în comun la mai multe proiecte. Planurile au căzut după invadarea Ucrainei de către Rusia.

De asemenea, informațiile din ultimii ani erau că Shell va prelua benzinăriile Lukoil, un alt grup rus prezent în România, conform Newsweek. Lukoil are însă 319 benzinării în România, plus rafinăria Petrotel de lângă Ploiești. Anterior, Shell a mai fost prezent în România, dar și-a vândut benzinăriile către grupul maghiar MOL în 2004.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!