Ziua de 1 Mai este celebrată anual în peste 80 de țări ca Ziua Internațională a Muncii, o tradiție începută în 1889. Alegerea acestei date nu a fost întâmplătoare, ci este legată de luptele istorice ale clasei muncitoare pentru condiții de muncă mai bune, în special pentru introducerea zilei de lucru de opt ore.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină revoluție industrială, muncitorii erau supuși unor condiții grele de lucru, cu program zilnic de până la 16 ore. În 1884, la Convenția Națională de la Chicago, Federația Organizațiilor Meșteșugărești și a Uniunilor Sindicale (viitoarea Federație Americană a Muncii) a propus ca, începând cu 1 mai 1886, opt ore să devină durata legală a unei zile de muncă. În anul următor, organizația a anunțat că va susține această cerere prin greve și proteste.

Pe 1 mai 1886, peste 300.000 de muncitori americani au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile. Cea mai mare demonstrație a avut loc la Chicago, unde aproximativ 90.000 de muncitori au participat, dintre care 40.000 erau în grevă. Situația a degenerat în 4 mai, în Piața Haymarket din Chicago, când intervenția brutală a poliției a dus la victime și confruntări violente.

În memoria acestor evenimente, Congresul Internaționalei a II-a a stabilit în 1889 ca 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii. Primele comemorări oficiale au avut loc în 1890, atât în SUA, cât și în principalele state europene. De atunci, ziua de 1 Mai a devenit un prilej anual pentru muncitori de a cere condiții mai bune de muncă.

În SUA și Canada, Ziua Muncii se sărbătorește în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, președintele american Grover Cleveland a decis această modificare pentru a reduce impactul politic al unei sărbători asociate cu mișcările socialiste. În anii ’50, președintele Eisenhower a redenumit ziua de 1 Mai drept „Ziua Loialității”, marcând o distanțare clară față de originile ei muncitorești.

În fostele state comuniste, 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat, marcată de defilări, lozinci și parade organizate de regimuri care încercau să folosească simbolistica zilei în scopuri propagandistice. Regimul nazist a încercat, de asemenea, să deturneze semnificația zilei, transformând-o într-o celebrare a „comunității naționale germane”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În fosta URSS și în Republica Moldova, autoritățile organizau marșuri masive cu muncitori, tineri și sportivi. Coloane de oameni defilau în haine festive, purtând pancarte și scandând lozinci. Astăzi, în Moldova, ziua este marcată mai ales prin picnicuri și acțiuni stradale organizate de sindicate.

În prezent, 1 Mai este zi liberă legală în majoritatea țărilor lumii. Sindicatele profită de această ocazie pentru a organiza mitinguri și manifestații, aducând în prim-plan revendicări sociale și profesionale.

#mitinguri #URSS #ziua muncii

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.