Banca Centrală Europeană (BCE) speră ca până la începutul anului viitor să dispună de toate deciziile politice pentru a emite euro digital şi apoi va avea nevoie de doi-trei ani pentru lansarea monedei, a declarat joi Piero Cipollone, membru în boardul executiv al BCE, în cadrul unei conferinţe, transmite Reuters.

BCE lucrează de ani de zile la o versiune digitală a euro, dar progresele au fost mai lente decât se estima, în special din cauza legislaţiei care nu a fost încă adoptată pentru a permite instituţiei să acţioneze.

Turbulenţele financiare de după alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA au sporit urgenţa adoptării euro digital, în condiţiile în care Europa este dependentă de marile firme americane pentru majoritatea plăţilor digitale, o potenţială vulnerabilitate financiară.

„Sper că totul va fi realizat până la începutul anului viitor, chiar la începutul lui 2026. Avem nevoie de legislaţie în vigoare şi, apoi, de încă doi-trei ani pentru lansarea euro digital”, a declarat Cipollone când a fost întrebat despre momentul adoptării cadrului legal.

Un obstacol cheie îl reprezintă obţinerea unui acord politic din partea statelor membre UE, dar acesta ar putea fi realizat înainte de această vară.

În schimb, activitatea în domeniul euro digital în Parlamentul European ar putea dura mai mult, a apreciat oficialul BCE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#2026 #Banca Centrală Europeană #euro digital

O expoziție foto dedicată victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001 a fost inaugurată în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chișinău. Organizată de Ambasada Statelor Unite, expoziția „11 septembrie: 25 de ani de comemorare” include aproximativ 30 de fotografii istorice, imagini ale memorialelor și materiale care prezintă legături dintre Republica Moldova și evenimentele din acea zi.

Expoziția va putea fi vizitată până la 15 septembrie, iar fotografiile și materialele vor fi prezentate ulterior, pe rând, în mai multe sectoare ale capitalei.

Printre persoanele comemorate se numără Arkady Zaltsman, arhitect originar din Chișinău, care și-a pierdut viața în atacurile asupra World Trade Center. Zaltsman a emigrat în Statele Unite în 1989, după ce a contribuit la proiectarea clădirii care găzduiește astăzi Președinția Republicii Moldova. În 1991, în această clădire a fost semnată Declarația de Independență.

În Statele Unite, Zaltsman și-a continuat activitatea în domeniul arhitecturii și a ajuns să lucreze pentru compania Skidmore, Owings & Merrill. În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, acesta se afla la etajul 105 al Turnului de Sud al World Trade Center, unde își prezenta proiectele la compania Aon Corporation.

După atentate, printre ruine a fost găsită verigheta lui Arkady Zaltsman. În memoria arhitectului, colonelul în rezervă Eduard Stahi și Arina Gumaniuc Stahi au comandat un tablou dedicat acestuia, iar fotografia lucrării este prezentată în cadrul expoziției.

La 11 septembrie 2001, 19 membri ai organizației teroriste al-Qaeda au deturnat patru avioane de pasageri. Două dintre acestea au lovit Turnurile Gemene din New York, unul a lovit clădirea Pentagonului, iar al patrulea s-a prăbușit în Pennsylvania. Aproape 3.000 de oameni au murit, iar aproximativ 6.000 au fost răniți.