Avocata Doina Ioana Străisteanu a tras un semnal de alarmă pe rețelele sociale privind o criză gravă în activitatea Curții de Apel Centru din Chișinău. Într-un video public, ea a declarat că instanța se confruntă cu o lipsă severă de judecători, ceea ce ar putea duce la blocarea examinării cauzelor aflate pe rol.

Potrivit avocatei, din cele 57 de funcții prevăzute pentru judecători la această instanță, doar 32 sunt ocupate în prezent. Mai mult, după recentele demisii din rândul magistraților, doar 26 de judecători mai activează efectiv.

Din aceștia, doar aproximativ opt sau nouă judecători sunt disponibili pentru examinarea cauzelor civile și de contencios administrativ. Situația ar putea afecta grav formarea completelor de judecată, necesare pentru examinarea cererilor de apel și recurs.

Străisteanu a precizat că unele ședințe deja stabilite ar putea fi contramandate sau amânate, din lipsa resursei umane, iar acest lucru ar putea continua o perioadă îndelungată. „Să nu vă mire dacă ședințele programate nu vor mai avea loc”, a avertizat ea.

Pe site-ul instanțelor naționale, până la această oră, nu a fost publicat niciun comunicat oficial care să confirme sau să infirme existența blocajului menționat.

Între timp, situația se agravează și în contextul evaluării externe a magistraților, proces derulat în cadrul reformei justiției. Judecătoarea Marina Anton, de la Curtea de Apel Centru, a fost declarată neeligibilă pentru continuarea activității și nu va mai putea deține funcții publice timp de șase ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat raportul negativ al Comisiei Vetting, care a constatat că magistrata nu îndeplinește criteriile de integritate. Anton activează în sistemul judecătoresc din 1999, iar în 2005 a fost promovată la Curtea de Apel.

Curtea de Apel Centru, redenumită în aprilie 2024 din Curtea de Apel Chișinău, a fost supusă unui proces amplu de evaluare externă. Din cei 40 de judecători aflați în funcție la momentul lansării procedurii, 21 au demisionat, iar alți 18 au intrat în evaluare. Rata de promovare a evaluării externe a fost de doar 50%. Printre magistrații care au părăsit recent sistemul se numără și Dorin Dulghieru și Oxana Robu, în urma deciziilor CSM bazate pe rapoartele negative ale Comisiei Vetting.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#curtea de apel #Doina Ioana Străisteanu

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.