Consiliul Uniunii Europene a extins luni, 15 iunie, sancțiunile împotriva altor 34 de persoane fizice și 47 de entități juridice din Rusia, în cadrul măsurilor adoptate pentru a combate războiul declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.
Noile restricții vizează complexul militar-industrial rus, rețelele implicate în exportul de petrol prin intermediul așa-numitei „flote din umbră”, persoane acuzate de răspândirea propagandei și dezinformării ruse, precum și oficiali și instituții asociate cu persecutarea și moartea opozantului rus Alexei Navalnîi.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că noul pachet urmărește să crească presiunea asupra Moscovei.
„Astăzi, am aprobat o nouă serie de sancțiuni pentru a pune mai multă presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului. Aceste măsuri lovesc inima complexului militar-industrial al Rusiei, flota sa din umbră și rețelele care alimentează atacurile hibride ale Moscovei împotriva Europei. În paralel, se lucrează la cel de-al 21-lea pachet mai amplu de sancțiuni. Fiecare măsură reduce spațiul de manevră al Rusiei. Iar cifrele vorbesc de la sine. Sancțiunile occidentale au costat deja Rusia între 1 și 1,3 trilioane de euro. Cărămidă cu cărămidă, prăbușim fundațiile economiei de război a Rusiei”, a declarat Kaja Kallas.
Potrivit Consiliului UE, șapte persoane și 21 de companii au fost incluse pe lista sancțiunilor pentru că „sprijină complexul militar-industrial al Rusiei și colaboratorii acestuia din țări terțe”.
Printre entitățile vizate se numără SA „NPO Lavocikin” și Fondul pentru Cercetări Avansate (FPI), creat de Guvernul Federației Ruse. De asemenea, au fost sancționate două companii chineze, descrise de autoritățile europene drept „unii dintre cei mai mari producători și distribuitori de aditivi pentru lubrifianți din China”.
Măsurile restrictive vizează mai mulți producători și furnizori de drone și alte echipamente militare utilizate de armata rusă în războiul împotriva Ucrainei, inclusiv JSC „Asociația de Cercetare și Producție Lavochkin”, LLC Rustakt, LLC ASFPV, LLC IONOS, companiile chineze Shenzhen Minghuaxin și Xinxiang Richful Lubricant Additive Company, precum și ERA Military Innovation Technopolis și Fundația pentru Studii Avansate.
Consiliul UE precizează că aceste entități contribuie la dezvoltarea și furnizarea de tehnologii și sisteme fără pilot utilizate în scopuri militare.
Un alt segment important al pachetului de sancțiuni vizează sectorul energetic și companiile implicate în transportul petrolului rusesc.
Două persoane fizice, Tahir Garayev și Konstantin Rogach, precum și 24 de organizații au fost incluse pe lista sancțiunilor pentru „legături cu transportul și exportul de țiței sau produse petroliere din Rusia, inclusiv prin intermediul flotei din umbră”.
Conform Consiliului UE, veniturile din energie continuă să reprezinte o sursă esențială de finanțare pentru economia rusă.
Printre entitățile sancționate se află compania „Lukoil-Siberia de Vest”, precum și numeroase firme cu sediul în Rusia, Liberia, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Azerbaidjan și Hong Kong. Autoritățile europene susțin că „flota din umbră” este folosită pentru a evita sancțiunile occidentale și reprezintă, totodată, o amenințare pentru siguranța maritimă și pentru mediu.
Pentru participarea la activități hibride „răuvoitoare împotriva Uniunii Europene, a statelor sale membre și a țărilor terțe”, Consiliul UE a sancționat 10 persoane și o entitate.
Pe listă se regăsesc mai mulți propagandiști ruși implicați în manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI), printre care Anatoli Kuzicev, Kirill Fedorov, Roman Antonovskii și Maria Volkonskaia, redactor-șef al publicației controlate de stat „Krîmskaia Gazeta”. Aceștia sunt responsabili de „răspândirea dezinformării menite să justifice, să promoveze sau să legitimeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, precum și de promovarea unor narațiuni ostile și manipulatoare împotriva Ucrainei.
Totodată, pe listă au fost incluși Alexandra Jost, descrisă drept influencer care locuiește în Rusia, și Gheorghii Șevkunov, episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, despre care se afirmă că joacă „un rol activ în răspândirea propagandei și dezinformării rusești menite să justifice agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei”.
Consiliul UE a anunțat, de asemenea, sancțiuni împotriva unei entități și a altor 15 persoane pentru implicarea lor în persecutarea, otrăvirea și moartea opozantului rus Alexei Navalnîi. Printre cei vizați se numără judecători și procurori ruși, reprezentanți ai forțelor de ordine, membri ai serviciilor de securitate ale statului și personal medical.
Măsurile au fost adoptate în contextul declarației comune din 16 februarie 2026 a Regatului Unit, Suediei, Franței, Germaniei și Țărilor de Jos privind otrăvirea lui Navalnîi cu toxina letală epibatidină.
În acest sens, pe lista sancțiunilor a fost inclusă și compania IPJSC NTK, care a colaborat cu Departamentul Tehnologiilor Informaționale al orașului Moscova la dezvoltarea unui sistem de recunoaștere facială utilizat pentru monitorizarea și reținerea jurnaliștilor independenți, activiștilor opoziției și participanților la proteste pașnice în sprijinul lui Alexei Navalnîi și împotriva războiului din Ucraina.
În urma evaluării anuale, Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească până la 23 iunie 2027 măsurile restrictive introduse ca răspuns la anexarea Crimeei și a orașului Sevastopol de către Federația Rusă.
Instituția a reiterat că Uniunea Europeană nu recunoaște și continuă să condamne anexarea Crimeei și Sevastopolului, considerând-o o încălcare a dreptului internațional.
În documentul de fundamentare al deciziei, Consiliul amintește că liderii europeni și-au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.
Potrivit textului susținut de 25 de șefi de stat și de guvern la Consiliul European din 19 martie 2026, Uniunea Europeană va continua să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei.
De asemenea, Consiliul European a reiterat susținerea pentru „o pace cuprinzătoare, justă și durabilă în Ucraina”, bazată pe principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional.
Totodată, liderii europeni au îndemnat Rusia să accepte „un armistițiu complet, necondiționat și imediat” și să participe la negocieri pentru o pace justă și durabilă, subliniind că respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei rămâne esențială.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Amintim că, pe 9 iunie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Acesta prevede interzicerea accesului în Uniunea Europeană pentru combatanții ruși care au participat la războiul din Ucraina, sancționarea unor noi nave din „flota din umbră” a Kremlinului, precum și impunerea de măsuri restrictive împotriva zecilor de bănci și companii implicate în tranzacții cu criptomonede.
