Ministerul Energiei susține că majorarea tarifelor la gazele naturale este determinată de evoluțiile de pe piețele internaționale, influențate în special de conflictul din jurul Strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul gazelor naturale lichefiate (LNG).

Într-un comunicat, instituția arată că, deși mulți oameni au încetat să urmărească zilnic tensiunile din Orientul Mijlociu, piețele energetice reacționează imediat la fiecare escaladare a conflictului.

Potrivit Ministerului, prognozele de la sfârșitul anului trecut indicau o scădere accentuată a prețurilor la gaze începând din aprilie. Însă situația s-a schimbat radical după izbucnirea conflictului din zona Strâmtorii Ormuz, care a intensificat competiția dintre Europa și Asia pentru achiziția de LNG.

Datele prezentate de Goldman Sachs și Kpler arată că exporturile de gaze naturale lichefiate din Golful Persic și-au revenit mult mai lent decât exporturile de petrol, în timp ce importurile de LNG ale Chinei au revenit pe creștere, sporind concurența pentru volumele disponibile. În același timp, stocurile de gaze din Europa de Nord-Vest rămân sub nivelurile din anii precedenți, ceea ce menține presiunea asupra pieței.

Ministerul precizează că aceste riscuri au fost analizate și în cadrul ședinței Centrului Național de Management al Crizelor, unde au fost evaluate implicațiile evoluțiilor geopolitice asupra securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice.

Autoritățile amintesc că Republica Moldova cumpără gaze la prețurile pieței internaționale și că nici în perioada în care depindea de un singur furnizor nu era protejată de fluctuațiile bursiere. Dimpotrivă, criza energetică din anii 2021–2022 a demonstrat cât de vulnerabilă era țara atunci când energia era utilizată ca instrument de presiune.

În acest context, Ministerul Energiei reiterează necesitatea modificării metodologiei de stabilire a tarifelor reglementate, astfel încât ANRE să fie obligată să le ajusteze trimestrial, nu doar o dată pe an. Potrivit instituției, un asemenea mecanism ar permite atât majorarea, cât și reducerea mai rapidă a tarifelor, în funcție de evoluția pieței.

Ministerul avertizează că amânarea ajustărilor tarifare nu elimină costurile reale, ci generează devieri tarifare care afectează stabilitatea financiară a companiilor din sector și capacitatea Energocom de a asigura aprovizionarea continuă cu gaze naturale.

Ieri, 15 iulie, Energocom a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea tarifelor la gaz cu 6,52 de lei, la 20,93 lei metru cub.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gazul s-ar putea scumpi cu peste șase lei per metru cub: ANRE examinează cererea Energocom de majorare a tarifelor

#ANRE #Dorin Junghietu #scumpire gaz

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.