Zgârieturile de pe mașină, rezolvate acasă

În primul rând, trebuie să treci unghia peste zgârietură, ca să-ți dai seama cât de adâncă e zgârietura. Dacă unghia nu se agață, înseamnă că este o zgârietură minoră. Dacă unghia se agață, este vorba despre o zgârietură serioasă și nu va funcționa nicio metodă de-a ta.

Așadar, curăță bine zona de pe caroserie unde ai observat zgârietura și folosește una dintre metodele următoare. Poți aplica pastă de dinți: elimină zgârieturile minore de pe mașină datorită abrazivilor naturali pe care îi are în compoziție. Cu un burete sau cu o cârpă din microfibră curăța zona afectată, până când pasta va fi distribuită uniform. La final, șterge zona cu o cârpă curată.

De asemenea, poți încerca să repari zgârietura cu un creion corector pentru zgârieturi auto, care este foarte eficient. După ce aplici, șterge excesul cu o cârpă moale și uscată. Va trebui să repeți des procedura.

Mai mult, dacă ai mașină închisă la culoare, poți folosi chiar și crema de pantofi. Astfel, după ce ai curățat zona zgâriată cu apă și săpun, aplică puțină cremă de pantofi. Cu o cârpă fină, întinde crema în mod uniform pe toată zona afectată.

O altă metodă de a scăpa de zgârieturile de pe caroserie, la îndemâna oricui, este aplicarea de ceară topită. Întinde-o uniform cu degetul ca să netezești, dacă este cazul. Iar dacă ești doamnă sau domnișoară, sigur ai în casă ojă de unghii. Trebuie să ai grijă să alegi o culoare foarte apropiată cu cea a mașinii tale, altfel se va observa diferența.

Un vaccin utilizat de zeci de ani împotriva tuberculozei ar putea contribui la reducerea proceselor asociate demenței și bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Johns Hopkins Medicine au observat că vaccinul BCG a redus acumularea unor proteine anormale în creier, inflamația cerebrală și problemele de memorie, în experimente realizate pe șoareci. Rezultatele au fost publicate pe 21 octombrie în revista Science Advances.

În cadrul studiului, oamenii de știință au analizat efectele vaccinului asupra unor șoareci modificați genetic pentru a dezvolta modificări cerebrale caracteristice bolii Alzheimer. Animalele au primit vaccinul la vârsta de trei luni, iar efectele au fost evaluate după opt până la nouă luni.

Potrivit rezultatelor, șoarecii vaccinați au avut o probabilitate de aproximativ cinci ori mai mare de a prezenta semne ale reducerii depozitelor de proteină tau din creier. Totodată, probabilitatea de a dezvolta indicatori ai inflamației persistente a fost de patru ori mai mică. Cercetătorii au observat și rezultate mai bune la testele de memorie și recunoaștere a obiectelor, precum și mai puține semne de atrofie cerebrală.

O posibilă explicație ar fi mecanismul numit „imunitate antrenată”, prin care sistemul imunitar își adaptează răspunsul după contactul cu un anumit stimul. Cercetătorii presupun că acest mecanism ar putea ajuta celulele imunitare să recunoască și să combată procesele asociate acumulării proteinelor anormale în creier.

Interesul pentru această posibilă utilizare a vaccinului BCG este susținut și de cercetări observaționale anterioare pe oameni. Acestea au identificat o asociere între administrarea vaccinului ca imunoterapie pentru cancerul de vezică urinară și un risc mai mic de demență. Reducerile raportate au variat între 12% și 78%, în funcție de studiu și de perioada de monitorizare.

Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că rezultatele nu demonstrează că vaccinul previne demența la oameni. Sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica mecanismele implicate, pentru a evalua siguranța și pentru a stabili dacă efectele observate la animale pot fi reproduse la oameni.

Vaccinul BCG este utilizat pe scară largă împotriva tuberculozei și, în anumite forme de cancer de vezică urinară, ca tratament administrat direct în vezică. Deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a recomanda administrarea acestuia în scopul prevenirii demenței.