Instagram duce la depresie, anxietate și stimă de sine scăzută

Mai mult, concluziile arată că Instagram înrăutățește problema imaginii de sine pentru o treime dintre adolescente. Tinerii au declarat că aplicația de socializare le-a accentuat stările de anxietate și depresie.

„Întrebarea din mintea multor oameni este dacă rețelele de socializare sunt bune sau rele. Cercetările pe acest subiect sunt împărțite. Pot fi ambele variante. La Instagram, analizăm atât beneficiile, cât și riscurile activității noastre”, a scris Karina Newton, director de PR al Instagram.

Aceasta a adăugat că Instagram a făcut „mari eforturi pentru a adresa fenomenul de bullying, sinuciderea și auto-vătămarea, dar și tulburările de alimentație”. Newton a adăugat că toate acestea s-au realizat pentru a deveni un loc sigur pentru toată lumea.

Compania deținută de Facebook susține că se concentrează și asupra problemei comparației sociale negative și a imaginii de sine scăzute. De asemenea, a declarant că dezvoltă modalități prin care „să intervină dacă observă că cineva suferă din cauza anumitor tipuri de conținut”.

Din aceste motive, la începutul acestui an, rețeaua de socializare a dezvăluit că intenționează să lanseze o platformă dedicată pentru copiii sub 13 ani.

Cu toate acestea, decizia n-a fost primită cu brațele deschise. Prin urmare, mai mulți oficiali americani au spus că vor lansa o investigație asupra impactului negativ raportat de Instagram, pentru că, până acum, „Facebook a oferit răspunsuri evazive care au fost înșelătoare și au acoperit dovezi clare ale unui prejudiciu semnificativ”.

Un tânăr de 20 de ani, cetățean străin, a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru două episoade de escrocherie comise în cadrul unui grup criminal organizat. Acesta va trebui să achite și o amendă de 250.000 de lei, iar după executarea pedepsei va fi expulzat în țara de origine, informează Procuratura municipiului Chișinău.

Potrivit materialelor cauzei, tânărul a acționat împreună cu alte persoane care se prezentau în mod fals drept angajați ai unor instituții publice și bancare din Republica Moldova. Sub pretextul prevenirii unor fraude și al verificării autenticității bancnotelor, aceștia convingeau victimele să le predea banii păstrați la domiciliu.

Primul caz a avut loc în dimineața zilei de 18 martie 2026. O femeie din Chișinău a fost sunată și informată că datele sale personale ar fi fost compromise și că ar putea fi implicată în operațiuni de spălare a banilor. Ulterior, tânărul s-a prezentat la domiciliul acesteia drept reprezentant al unei instituții bancare și a invocat necesitatea verificării bancnotelor.

În acest mod, el a obținut de la victimă 55.000 de lei, 1.000 de dolari și 3.850 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Al doilea caz s-a produs în aceeași seară. O altă femeie din Capitală a fost contactată prin WhatsApp de membrii grupului, care s-au prezentat drept angajați ai unei bănci și ai poliției. Aceștia au convins-o că banii pe care îi păstra acasă trebuiau declarați și verificați. Femeia le-a transmis 93.000 de lei.

După preluarea banilor, tânărul s-a întâlnit cu persoana care îi ridicase de la victimă și i-a preluat, oferindu-i acesteia 3.000 de lei drept recompensă, la indicația unui alt participant la infracțiune.

Prejudiciul material cauzat în cele două cazuri depășește 240.000 de lei.

În timpul examinării cauzei, inculpatul și-a recunoscut integral vina, și-a exprimat regretul pentru faptele comise și a solicitat examinarea dosarului în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Sentința poate fi contestată cu apel.

#bani #escrocherie #Procuratura Generala