Curs valutar
  • EUR
    21.3017
    0.5075%
  • USD
    18.0638
    0.3299%
  • RUB
    0.2447
    1.0217%
  • RON
    4.3265
    0.5455%
  • UAH
    0.6646
    0.5567%

În plină pandemie, riscăm să rămânem fără medicamente în farmaciile din țară

10 Feb. 2021, 09:49
 // Categoria: Opinii // Autor:  Ala Tocarciuc
10 Feb. 2021, 09:49 // Opinii //  Ala Tocarciuc

„Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie…”

Sfârșitul anului 2020 a adus schimbări majore în legislația moldovenească cu privire la activitatea farmaceutică și reglementarea prețurilor la medicamente. În principal, acestea sunt legate de implementarea inițiativelor privind farmaciile ambulante.

Intențiile au fost dintre cele mai bune: se dorea să se aducă medicamentele mai aproape de oamenii din sate, unde lipsesc farmacii. Dar, poate din grabă sau din lipsă de analize profunde, legile adoptate au adus un șir de riscuri serioase, inclusiv riscul de a lăsa țara fără medicamente importante în plină pandemie.

Dacă citim atent, observăm că prin implementarea Legii nr.236/2020 și Legii nr.240/2020 în redacția aprobată și publicată în Monitorul Oficial nr.353-357/278 din 22.12.2020 și Monitorul Oficial nr.360-371 (7688-7699) din 25.12.2020 se prevăd schimbări semnificative în următoarele domenii ale activității farmaceutice: Eliberarea medicamentelor din farmacii (inclusiv medicamente compensate); Asigurarea calității medicamentelor; Formarea prețurilor la medicamente; Amplasarea farmaciilor comunitare.

Aceste schimbări vor genera o serie de riscuri farmaceutice cu impact semnificativ asupra sănătății oamenilor. Să le luăm pe rând pe cele mai importante.

Aprobarea unităților farmaceutice mobile va genera următoarele riscuri:

Imposibilitatea asigurării calității medicamentelor până la consumatorul final. Producătorii medicamentelor, certificați conform condițiilor GMP (Reguli de Bună Practică de fabricație), sunt responsabili de calitatea produselor până la consumatorul final. Pentru asigurarea calității pe întreg lanțul valoric, producătorii impun condiții stricte de calitate importatorilor și distribuitorilor de medicamente din Moldova. Unitățile farmaceutice mobile nu corespund principiilor și cerințelor de calitate impuse de către producătorii de medicamente. Medicamentele fabricate în țările cu cerințe stricte la calitatea medicamentelor nu vor fi accesibile în unitățile mobile.

Riscul deteriorării calității practicilor farmaceutice. Eliberarea medicamentelor se permite în Republica Moldova în farmacie, licențiată conform condițiilor și cerințelor speciale, menite să asigure calitatea medicamentelor. Condițiile de licențiere nu prevăd cerințe față de unitățile mobile.

Riscul creșterii consumului nerațional al medicamentelor. Farmacistul este specialistul care posedă cunoștințe suficiente pentru eliberarea medicamentelor. Condițiile de licențiere a unei farmacii în Moldova specifică clar cerințele față de personalul unității farmaceutice. Unitățile mobile sunt admise spre activitate fără prezența farmacistului. Există și riscul eliberării necontrolate a medicamentelor.

Riscul evidenței defectuoase și a controlului limitat asupra stocurilor. Modalitatea de evidența a produselor farmaceutice, controlul asupra prețurilor, stocurilor și termenelor de valabilitate în unitățile mobile au impact direct asupra calității medicamentelor, accesibilității lor și utilizării raționale.

Riscul nerespectării regulilor de bună practică de distribuție a medicamentelor în condițiile unităților mobile. Logistica și transportul medicamentelor sunt un domeniu strict reglementat de legislația europeană.

De menționat că, în 2020, pe perioada pandemiei, a apărut serviciul de livrare la domiciliu a medicamentelor prin diferiți curieri sau servicii poștale. Aceste servicii nu sunt reglementate de legislația curentă, nu asigură calitatea medicamentelor până la consumatorii finali și impun aceleași riscuri ca și unitățile farmaceutice mobile. Se cere o revizuire a sistemului de aprovizionare cu medicamente în contextul condițiilor noi. Sau interzicem, sau reglementăm strict aceste activități.

Modificările mecanismului de formare a prețurilor ne va aduce la fel mai multe riscuri decât beneficii.

Riscul creșterii prețurilor la medicamente. Modificările propuse conțin implicări severe asupra mecanismului de formare a prețurilor la medicamente în Republica Moldova. Aceste modificări nu schimbă în plan calitativ sistemul de formare a prețurilor la medicamente, dar vor avea un impact cantitativ direct asupra prețurilor la medicamente pentru consumatorul final – prețurile la medicamente se vor mări.

Riscul dispariției de pe piață a multor medicamente. Concomitent, pentru a realiza aceste modificări se cere implicarea factorilor externi, adică a producătorilor de medicamente, care sunt responsabili de aplicațiile pentru revizuirea prețurilor în Catalogul Național al Prețurilor la medicamente. Legile propuse nu prevăd o perioadă de tranziție necesară pentru efectuarea acestor aplicații. Respectiv, ne vom confrunta cu o lipsă acută a multor medicamente pe piața Moldovei în perioada pandemiei. Se va diminua accesibilitatea fizică și financiară a medicamentelor pentru consumatori. Pacienții cu boli cronice vor avea de suferit cel mai mult.

Creșterea prețurilor la produsele OTC(medicamente eliberate fără prescripție medicală) va diminua consumul acestora. Eliminarea adaosului comercial la produsele OTC vor avea drept impact o creștere a prețurilor la aceste produse. În mare majoritate produsele OTC sunt medicamente de primă necesitate utilizate la copii și adulți. Creșterea prețurilor la aceste produse va avea un impact negativ asupra coșului de consum lunar a fiecărei gospodării.

Riscul de a deteriora procesul achizițiilor de medicamente pentru spitale. Lipsa medicamentelor va influența inclusiv procesele de achiziții publice în sănătate, calitatea actului medical în spitale, va spori concurența neloială, va contribui la creșterea importurilor ilicite, va crește rata medicamentelor contrafăcute.

Este demult clar pentru toți, că sistemul de formare a prețurilor la medicamente în Moldova este unul vicios, dificil de controlat și conține un șir de elemente, care determină prețurile mari la medicamente comparativ cu țările vecine. În Moldova:1) se înregistrează prețul de producător, în loc de prețul maximal de eliberare în farmacie; 2) lista țărilor de referință include țări cu prețuri mari la medicamente, și nu include țări cu prețuri mici (Turcia; Ucraina); 3) criteriu de selecție a țărilor de referință este populația mai mică de 25 mln; 4) se aplică supraprețul la prețul de achiziție la toate categoriile de medicamente și nu se aplică o taxă fixă, pentru cele compensate de CNAM. Aceste prevederi au determinat mai mulți producători de medicamente să renunțe la înregistrarea medicamentelor în Moldova și, respectiv, să renunțe și la înregistrarea prețurilor acestora în Catalogul Național de Prețuri. Concomitent, importul acestor produse este autorizat din diverse surse la prețuri libere, uneori exagerate, ceea ce determină și lipsa de sistem de control asupra calității produsului.

În condițiile digitalizării accelerate impuse de pandemie, se cere o revizuire a sistemului de formare și control asupra prețurilor la medicamente în Moldova, prin crearea unui ecosistem transparent, eficient și controlabil la toate etapele. De asemenea, se cere o revizuire a proceselor de autorizare a medicamentelor, pentru a permite accesul pe cale legală a medicamentelor cu o calitatea asigurată și controlată până la consumatorul final.

Eliminarea distanței de 250 metri dintre farmacii este absolut nejustificată și aduce la fel niște riscuri majore.

Riscul extinderii necontrolate a rețelelor de farmacii. Normele de amplasare a farmaciilor comunitare, licențiate în construcții capitale și distanța dintre ele, reprezintă un element în exercitarea funcției de control asupra activității farmaceutice de către Stat.

Riscul diminuării cerințelor și criteriilor de licențiere față de farmacie. Unitatea mobilă nu este o farmacie, este o unitate mobilă, menită să asigure acces la medicamente în localități unde nu există farmacii. Anularea acestei norme va determina creșterea excesivă a numărului de farmacii și va contribui la dominarea intereselor comerciale în activitatea farmaceutică.

Modificări în sistemul medicamentelor compensate cu impact serios asupra costurilor și accesului la medicamente vor declanșa o reacție în lanț.

Riscul limitării accesului la medicamente compensate. În Moldova există mai multe modele de compensare a costurilor la medicamente pentru anumite categorii de pacienți. Compensarea costurilor se efectuează prin Programe Naționale, tratamente în instituții medicale, rețete compensate de CNAM. Orice modificare în sistemul de compensare va avea un impact asupra costurilor și va necesita o revizuire a bugetelor. În Legile propuse avem mai multe modificări la modelele de calculare a prețurilor și la modelele de compensare a costurilor. În ultimă instanță, consumatorii de medicamente o să fie nevoiți să acopere aceste costuri, direct sau indirect (prin achitarea primelor de asigurare de sănătate).

Lista medicamentelor compensate și mecanismul de calculare a prețurilor la aceste medicamente necesită o revizuire cu abordare sistemică și calcularea impactului asupra bugetelor.

Contractarea directă a producătorilor de medicamente, negocierea taxelor clowback, precum și transmiterea medicamentelor din Programele Naționale în listele de medicamente compensate de CNAM, sunt doar unele masuri menite să faciliteze accesul pacienților la tratamente.

Acum aplicarea ambelor legi este sistată de către Curtea Constituțională, fapt care reduce pentru o perioadă aceste riscuri pentru consumatorii de medicamente. Dacă aceste legi intră în vigoare așa cum sunt deja publicate, riscăm să rămânem fără multe medicamente în plină pandemie.

Sursa: ipn.md

Realitatea Live

23 Iul. 2021, 21:34
 // Categoria: Economie // Autor:  Valentina Buză
23 Iul. 2021, 21:34 // Economie //  Valentina Buză

Prin elaborarea unor politici clare, cu prioritizarea sectoarelor economiei care dispun de sustenabilitate și eficiență economică, pornind de la capacitățile și resursele de dezvoltare necesare interne, precum și reieșind din contextul regional urmează să fie realizată dezvoltarea economică a Republicii Moldova. În același timp, dezvoltarea economică urmează să fundamenteze politica socială, menirea căreia este să asigure un nivel de viață decent. Aceste deziderate se regăsesc în setul de propuneri ale Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) pentru Programul de guvernare.

Urmare a scrutinului parlamentar din 11 iulie curent, CNSM face un Apel public către formațiunile politice care au acces în Parlament, și viitorul candidat desemnat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova, de a contribui cu eforturi conjugate, la depășirea situației social-economice dificile din țară, creată de pandemie și îmbunătățirea vieții oamenilor, ținând cont de angajamentele asumate în Acordul de asociere RM-UE și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030 în materie de muncă decentă și protecție socială.

Sindicaliștii consideră că doar prin implementarea unor politici coerente și echilibrate, economia țării va putea fi relansată asigurând condiții decente de viață pentru salariații din țară și membrii familiilor acestora. “Criza pandemică, fără precedent, a afectat întreaga țară, crescând vulnerabilitatea populației și diminuând activitatea economică și, cu regret, efectele acesteia încă sânt resimțite, iar întreprinderea unor măsuri urgente este mai necesară ca oricând în vederea redresării economice și sociale a țării, precum și pentru a construi o prosperitate economică de durată”, se arată în Apel.

„Apreciind dorința și deplina dedicație a partidelor politice care au acces în viitorul Legislativ, de a îmbunătăți viața în Republica Moldova, facem apel către dumneavoastră de a contribui la relansarea economiei țării și asigurarea muncii decente prin promovarea includerii propunerilor CNSM în Programul de activitate al viitorului Guvern și Planul de acțiuni de implementare al acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților și realizarea acestora”, se mai arată în Apel.

În legătură cu aceasta, CNSM a elaborat un set de propuneri care cuprinde 7 domenii de referință: 1. creșterea economică, crearea locurilor de muncă și calitatea forței de muncă; 2. consolidarea parteneriatului social; 3. combaterea pandemiei Covid-19 și relansare economică; 4. garantarea veniturilor care asigură un trai decent salariaților; 5. asigurarea securității sociale pentru populație; 6. în domeniul dreptului muncii; 7. în domeniul securității și sănătății în muncă.

CNSM consideră oportun ca Programul de activitate al noului Guvern să cuprindă un compartiment distinct întitulat „Muncă, politici salariale, securitate și sănătate în muncă, protecție socială și dialogul social”. Totodată, sindicaliștii consideră necesar ca la elaborarea Programului de activitate al Guvernului și, ulterior la implementarea acestuia, să fie asigurată respectarea prevederilor art. 371 din Acordul de Asociere RM-UE, care stipulează necesitatea menținerii nivelurilor de protecție existente.

CNSM susține că un element important în realizarea dezvoltării societății este menținerea și favorizarea dialogului și parteneriatului social în procesul de elaborare și promovare a proiectelor de documente care vizează domeniul social-economic, al muncii, precum și alte aspecte care se referă la viața oamenilor muncii și a populației în general. Prin urmare, CNSM propune reformarea structurii Guvernului prin divizarea unor ministere care includ domenii complexe de activitate și instituirea Ministerului Muncii și Protecție Sociale în vederea asigurării consolidării activității de administrare a muncii în conformitate cu Convenția OIM nr. 150 privind administrația muncii.

În domeniul garantării veniturilor salariale, CNSM propune stabilirea unui salariu minim unic pe țară la nivel de 50-60 la sută din salariul mediu pe economie, în conformitate cu recomandările Cartei sociale europene revizuite, care să asigure respectarea principiului remunerare egală pentru muncă de valoare egală, inclusiv între femei și bărbați. O altă propunere se referă la continuarea perfecționării și îmbunătățirii prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, inclusiv prin stabilirea unei singure valori de referință pentru salariile angajaților din sectorul bugetar.

CNSM subliniază că unul dintre obiectivele de bază ale statului constă în garantarea unei protecții sociale persoanelor în legătură cu producerea unor riscuri care afectează calitatea vieții populației. În acest sens este necesar crearea fondurilor de asigurări sociale de stat pe tipuri de riscuri sociale asigurate; acordarea din bugetul de stat a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani nu doar pentru persoanele neasigurate dar și cele asigurate; stabilirea pensiei minime la nivelul minimului de existență și perfecționarea mecanismului de indexare a pensiilor și altor prestații sociale.

În domeniul dreptului muncii, CNSM propune continuarea, în format tripartit, a procesului de perfecționare a Codul muncii și de racordare a acestuia la standardele internaționale în domeniul muncii (Directivele UE, Convențiile Organizației Internaționale a Muncii etc.); crearea mecanismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor individuale de muncă; instituirea completelor de judecată specializate în domeniul dreptului muncii; inițierea procedurilor privind ratificarea de noi standarde internaționale în domeniul muncii (Convențiile OIM nr. 102, 149, 168, 173, 177 și altele); instituirea fondului de garantare a creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului.

CNSM reiterează că sănătatea angajaților este una dintre problemele prioritare și o componentă importantă a potențialului forței de muncă, iar modul în care se realizează organizarea muncii, având în vedere sănătatea și securitatea muncii (SSM), sprijină obținerea unor condiții de muncă decente și maximizează capacitatea de muncă a lucrătorilor. În domeniul SSM, CNSM propune ajustarea legislației cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la Directivele UE și Convențiile OIM; revizuirea cadrului normativ existent în domeniul inspecției muncii pentru a asigura conformitatea cu prevederile actelor internaționale ratificate de Republica Moldova; elaborarea politicii naționale de securitate și sănătate în muncă și planului de acțiuni aferent.

Documentul integral, care cuprinde toate Propunerile Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova pentru Programul de guvernare și Planul de acțiuni de implementare a acestuia în vederea sporirii drepturilor și garanțiilor social-economice și de muncă ale salariaților, poate fi accesat aici.

 
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Expoziție dedicată istoriei ghetoului din Chișinău
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Emilia Plugaru publică volumul de poezii “Cer de sineală”
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Circulația rutieră pe strada Ion Creangă a fost parțial reluată
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Lucrările de amenajare a scuarului în memoria victimelor catastrofei de la Cernobîl, finalizate
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
Ultima super lună din 2021 – luna plină “căpșună”
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid
India folosește drone pentru livrarea vaccinului anti-Covid