Experții evaluează între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune, adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor douăzeci și șapte. Un impact considerat gestionabil, mai ales că statele membre ar avea beneficii în schimb, potrivit analizei Les Echos.

Cât ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și cât ar aduce în schimb? Aceste întrebări nu au fost încă abordate în detaliu de către cei douăzeci și șapte, întrucât aderarea la UE a țării aflate în război este departe. Unele think tank-uri pro-europene au început totuși să calculeze, iar rezultatele sunt adesea liniştitoare.

Cel mai recent, Institutul Bruegel estimează impactul net asupra bugetului european pe care l-ar avea aderarea Ucrainei dacă ar avea loc astăzi, la 19 miliarde de euro pe an. Comparativ cu un buget actual de aproximativ 175 miliarde. Aceasta ar reprezenta 0,13% din PIB-ul Uniunii. În decembrie anul trecut, Institutul Jacques-Delors a ajuns la o contribuție netă și mai mică, de 11,4 miliarde pe an.

O cincime din terenurile agricole ale UE

Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră pentru bugetul UE din două motive principale. În primul rând, pentru că este o mare putere agricolă, ar primi subvenții masive din partea Politicii Agricole Comune (PAC).

Presupunând că Kievul va recupera toate terenurile ocupate de Rusia și că acestea vor fi deminate, Ucraina ar reprezenta „o cincime din terenurile agricole ale UE”, notează Bruegel. Kievul ar primi 85 de miliarde în cadrul PAC pe o perioadă de șapte ani (bugetul pentru 2021-2027 a fost luat ca referință).

Fonduri de coeziune

În al doilea rând, pentru că este o țară săracă. Ca atare, ar fi eligibilă pentru fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru regiunile defavorizate ale blocului, precum Ungaria, Polonia sau Grecia în prezent. Factura pentru UE s-ar ridica la 32 de miliarde pe șapte ani, a calculat Bruegel. Suma fondurilor de coeziune alocate este plafonată la 2,3% din PIB-ul țărilor beneficiare, ceea ce limitează plățile (ar fi fost de șase ori mai mari dacă această limită nu ar fi existat).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Calculând la un buget constant, țările care beneficiază în prezent de fonduri de coeziune și PAC ar primi mai puțin. Iar contributorii neți la bugetul european, precum Franța, Germania, Italia sau Țările de Jos, ar plăti mai mult.

Dar integrarea Ucrainei „ar modifica doar marginal” imaginea de ansamblu, continuă Bruegel. Mulți beneficiari neți își văd deja pachetele reduse, pe măsură ce devin mai bogate. Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia… Pentru aceste state, sosirea Ucrainei în UE ar avea ca rezultat o scădere „limitată a fondurilor de coeziune, în comparație cu declinul cu care se confruntă deja”.

Cât despre contribuția suplimentară care ar fi solicitată țărilor „bogate” precum Franța, aceasta ar reprezenta „aproximativ 0,1% din PIB-ul lor”, potrivit think tank-ului.

„Este complet fals să spunem că majoritatea țărilor beneficiare ar deveni astăzi contributoare, nu este cazul”, insistă Zsolt Darvas.

#buget #experti #Ucraina #UE

Un tânăr din Kiev a fost prins de polițiști după ce a încercat să jefuiască un magazin folosind o metodă de camuflare ieșită din comun. După reținere, oamenii legii s-au confruntat cu o problemă neașteptată.

Incidentul a avut loc în noaptea de 13 august, într-un supermarket din districtul Sviatoșîn, din Kiev. Potrivit Ukrainska Pravda, bărbatul, în vârstă de 26 de ani, a decis să se acopere cu smoală pentru a fi mai greu de observat pe întuneric.

Potrivit anchetatorilor, tânărul a găsit un butoi cu smoală pe un șantier și a intrat în el, sperând că astfel îşi va ascunde identitatea, scrie Observator News.

Ulterior, a spart cu piciorul o ușă de sticlă și a pătruns în magazin, unde a pus într-un sac țigări, suc, dulciuri, o portocală, un grepfrut și șervețele umede.

Nu a reușit însă să plece cu mai multe produse, după ce agenții de pază l-au surprins. Bărbatul a fugit de la fața locului cu sacul în care se aflau bunurile furate.

Potrivit poliției, tânărul și-a continuat seria de incidente și în drum spre casă. Acesta a început să arunce cu pietre în ferestrele unui liceu.

În acel moment a fost observat de polițiști, care i-au găsit și sacul cu produsele furate. Atunci, tânărul a fost reținut.

După reținere, oamenii legii au constatat că înainte de a-l putea duce la secție și audia trebuiau mai întâi să îl spele de smoală.

Pentru curăţarea tânărului, oamenii legii şi-au alocat peste cinci ore şi au avut nevoie de perii de pantofi, 12 litri de ulei și 4 litri de detergent, au transmis autoritățile.

Anchetatorii din cadrul Poliției Sviatoșîn l-au pus sub acuzare pentru jaf și huliganism.

Republica Moldova a coborât 19 poziții în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index. Anterior, Moldova ocupa poziția 82. Clasamentul evaluează cât de bine pot țările să facă față șocurilor economice și geopolitice și cât de mari sunt riscurile pentru investitori.