Experții evaluează între 11 și 19 miliarde de euro pe an costul net pentru bugetul european al intrării Ucrainei în Uniune, adică mai puțin de 0,13% din PIB-ul celor douăzeci și șapte. Un impact considerat gestionabil, mai ales că statele membre ar avea beneficii în schimb, potrivit analizei Les Echos.

Cât ar costa intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană și cât ar aduce în schimb? Aceste întrebări nu au fost încă abordate în detaliu de către cei douăzeci și șapte, întrucât aderarea la UE a țării aflate în război este departe. Unele think tank-uri pro-europene au început totuși să calculeze, iar rezultatele sunt adesea liniştitoare.

Cel mai recent, Institutul Bruegel estimează impactul net asupra bugetului european pe care l-ar avea aderarea Ucrainei dacă ar avea loc astăzi, la 19 miliarde de euro pe an. Comparativ cu un buget actual de aproximativ 175 miliarde. Aceasta ar reprezenta 0,13% din PIB-ul Uniunii. În decembrie anul trecut, Institutul Jacques-Delors a ajuns la o contribuție netă și mai mică, de 11,4 miliarde pe an.

O cincime din terenurile agricole ale UE

Ucraina ar reprezenta o schimbare majoră pentru bugetul UE din două motive principale. În primul rând, pentru că este o mare putere agricolă, ar primi subvenții masive din partea Politicii Agricole Comune (PAC).

Presupunând că Kievul va recupera toate terenurile ocupate de Rusia și că acestea vor fi deminate, Ucraina ar reprezenta „o cincime din terenurile agricole ale UE”, notează Bruegel. Kievul ar primi 85 de miliarde în cadrul PAC pe o perioadă de șapte ani (bugetul pentru 2021-2027 a fost luat ca referință).

Fonduri de coeziune

În al doilea rând, pentru că este o țară săracă. Ca atare, ar fi eligibilă pentru fondurile de coeziune de la Bruxelles pentru regiunile defavorizate ale blocului, precum Ungaria, Polonia sau Grecia în prezent. Factura pentru UE s-ar ridica la 32 de miliarde pe șapte ani, a calculat Bruegel. Suma fondurilor de coeziune alocate este plafonată la 2,3% din PIB-ul țărilor beneficiare, ceea ce limitează plățile (ar fi fost de șase ori mai mari dacă această limită nu ar fi existat).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Calculând la un buget constant, țările care beneficiază în prezent de fonduri de coeziune și PAC ar primi mai puțin. Iar contributorii neți la bugetul european, precum Franța, Germania, Italia sau Țările de Jos, ar plăti mai mult.

Dar integrarea Ucrainei „ar modifica doar marginal” imaginea de ansamblu, continuă Bruegel. Mulți beneficiari neți își văd deja pachetele reduse, pe măsură ce devin mai bogate. Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia… Pentru aceste state, sosirea Ucrainei în UE ar avea ca rezultat o scădere „limitată a fondurilor de coeziune, în comparație cu declinul cu care se confruntă deja”.

Cât despre contribuția suplimentară care ar fi solicitată țărilor „bogate” precum Franța, aceasta ar reprezenta „aproximativ 0,1% din PIB-ul lor”, potrivit think tank-ului.

„Este complet fals să spunem că majoritatea țărilor beneficiare ar deveni astăzi contributoare, nu este cazul”, insistă Zsolt Darvas.

#buget #experti #Ucraina #UE

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.