Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Dorin Chirtoacă s-a încurcat în alegeri. Cere scoaterea din cursa electorală a BECS din scrutinul „prezidențial”

09 Iul. 2021, 12:21
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
09 Iul. 2021, 12:21 // Alegeri //  Realitatea.md

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în persoana candidatului la scrutinul parlamentar, Dorin Chirtoacă a depus astăzi o contestație la Comisia Electorală Centrală (CEC) prin care solicită anularea înregistrării Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), și excluderea acestuia din cursa electorală pentru alegerile „prezidențiale” (n.r. parlamentare din 11 iulie), ca urmare a investigației străine, care demonstrează că BECS utilizează bani din exteriorul țării pentru a „cumpăra voturi” la alegerile din această duminică.

„BECS continuă să încalce legea, folosind susținere interzisă și mijloace nedeclarate din afara Republicii Moldova, la fel ca Igor Dodon, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale recente. În spațiul public au apărut informații și documente care atestă dirijarea și organizarea întregii campanii a BECS din Federația Rusă”, anunță Chirtoacă.

Amintim că, o publicație belgiană a publicat un șir de capturi de ecran din telefonul liderului PSRM, Igor Dodon, unde se demonstrează că acesta a fost la Moscova recent și a negociat cu serviciile federale ruse ultima tranșă de bani pe care ar urma să o primească pentru a-i cheltui în cadrul alegerilor de duminică. Banii ar urma să meargă inclusiv la cumpărarea alegătorilor.

Igor Dodon a negat autenticitatea acestor documente și a calificat investigația ca fiind una „fake” (fals) și nu corespunde realităților.

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!