Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Este posibil un război în spațiu? Ce se întâmplă, dacă pui o armă nucleară pe orbita terestră

18 Feb. 2024, 14:32
 // Categoria: Opinii // Autor: 
18 Feb. 2024, 14:32 // Opinii // 

​Presa americană a scris despre faptul că rușii dezvoltă o armă nucleară spațială cu care să distrugă sateliți americani. Cât de grav este? De ce ai duce o armă nucleară în spațiu? La ce ar fi bună? „La prestigiu perfid și la dezactivarea imediată a sateliților din apropierea exploziei, datorită pulsului electromagnetic emis în timpul detonării, plus generarea unor fragmente în urma coliziunilor viitoare cu alți sateliți”, a spus pentru HotNews.ro, fizicianul Claudiu Tănăselia. Ar trebui să ne îngrijorăm? Despre ce fel de armă ar putea fi vorba?

Cu arma nucleară în spațiu – o nebunie a rușilor?

Presa americană a scris despre faptul că Rusia ar dezvolta capacități militare spațiale și ar fi făcute teste cu armă puternică ce ar fi capabilă să afecteze grav rețelele de sateliți de pe orbită. Pe larg au scris publicații precum New York Times, Washington Post sau Reuters despre această „space-based nuclear weapon”. Trebuie spus din start că sunt multe speculații, fiindcă nu știm ce fel de armă ar fi și nici dacă ea există.

Americanii vorbesc despre un „pericol iminent la adresa securității naționale”.

Sursele mai spun și că rușii au experimentat prin folosirea exploziilor nucleare sau prin direcționarea energiei pentru a dezactiva sateliții statelor occidentale. Unii experți s-au arătat îngrijorați și în trecut că un stat ar putea să detoneze în spațiu o armă nucleară, în ideea de a interfera cu sateliții, din cauza emisiilor de radiații generate.

Fizicianul Claudiu Tănăselia a expus care ar fi efectele unei explozii uriașe în spațiu și ce spune fizica despre efectele asupra sateliților? Ar putea fi consecințe grave, însă este greu de imaginat un scenariu în care toți sateliții de comunicații vor fi distruși imediat.

„Pe orbita Pământului, atmosfera este prea puțin densă pentru ca în urma unei explozii nucleare să avem o undă de șoc periculoasă pentru sateliți, dar o astfel de explozie ar genera un puls electromagnetic care ar dezactiva, probabil, un număr de sateliți aflați în apropiere. Acești sateliți dezactivați nu vor mai putea fi controlați și, probabil, se vor ciocni, în viitor, cu alți sateliți sau alte fragmente, generând astfel și mai multe deșeuri orbitale. Desigur, există și posibilitatea ca arma să fie detonată lângă sateliți militari ai altor națiuni, ceea ce ar complica și mai mult situația. Este însă greu de imaginat un scenariu în care toți sateliții de comunicații vor fi distruși imediat, dar asta nu înseamnă că efectele acestei acțiuni nu vor fi cât se poate de grave”.

Îngrijorări legate de eventuala plasare a unor arme nucleare pe orbită au apărut de mai bine de 50 de ani și subiectul a fost exploatat și în serialul Star Trek, la finalul anilor 60. Oficiali din armata SUA au avertizat în ultimii ani că, atât Rusia, cât și China, se îndreaptă spre o mai mare militarizare a spațiului cosmic și investesc miliarde în acest sens. Evident că și SUA a investit mult.

Nu este nouă ideea unui „Război în Spațiu” și nici cea de distrugere a unor sateliți. Cât de îngrijorați ar trebui să fim? Nu ar fi rău și pentru Rusia dacă ar face praf întreg sistemul de sateliți? Rusia nu are nici un interes să facă inutilizabilă orbita terestră, spune Claudiu Tănăselia, mai ales că are nevoie de sateliții săi și a tot lansat sateliți de când a declarat război Ucrainei Nu trebuie să uităm nici de China.

„Rusia nu are niciun interes să facă inutilizabilă orbita terestră pentru că are nevoie de propriii sateliți”

„Folosirea unei arme nucleare în spațiu nu este un lucru nou, astfel de teste au avut loc în anii ’60 și eu fost executate de SUA (Starfish Prime). În acest moment, există tratate internaționale care interzic folosirea de arme, convenționale sau nucleare, pe orbită (deși Rusia a atacat Ucraina în ciuda faptului că era semnatară a Memorandumului de la Budapesta, deci încălcarea unui tratat internațional la care ar fi semnatară nu pare să mai reprezinte o problemă pentru Rusia)”. „Rusia nu are nici un interes să facă inutilizabilă orbita terestră: Rusia are nevoie de propriii sateliți, în special în această perioadă, mai mult decât oricând în ultimele decenii. Doar în ultimele două luni, Rusia a lansat doi sateliți militari secreți, despre care nu știm prea multe detalii. Iar China a investit foarte mult în activități spațiale în ultimul timp, nu cred că ar fi deloc încântată de ideea ca sateliții săi militari sau civili să fie victime colaterale într-un test nuclear ar Rusiei”, explică pentru HotNews.ro, Claudiu Tănăselia.

Rusia a mai testat arme anti-satelit în 2021, când a lansat de pe Terra o rachetă ce a distrus un satelit inactiv de pe vremea URSS-ului. Amenințarea de acum pare a fi mult mai gravă, fiindcă Rusia ar dezvolta tehnologii pentru a împiedica SUA și alte țări aliate să-și folosească propriii sateliți.

Nu se știe ce fel de armă nucleară este și nici dacă ea există. Totuși, despre ce ar putea fi vorba, dacă ar fi să speculăm puțin? Claudiu Tănăselia spune că este posibil să fie vorba despre sateliți cu un reactor nuclear la bord.

„Ar trebui totuși subliniat faptul că încă nu știm dacă avem de-a face cu intenția din partea Rusiei de a folosi arme nucleare pe orbită. Avem doar niște zvonuri neconfirmate. Este posibil să fie vorba despre sateliți cu un reactor nuclear la bord, pentru generarea de electricitate și/sau propulsie, un aspect care nu încalcă nici un acord internațional (deși ridică unele întrebări cu privire la soarta satelitului la finalul misiunii). Rămâne ca în perioada următoare să aflăm mai multe informații”.

„Cel puțin teoretic, o explozie nucleară pe orbită poate dezactiva imediat mai mulți sateliți decât armele convenționale”

De ce ai duce o armă nucleară în spațiu? La ce ar fi bună? Fizicianul Claudiu Tănăselia explică faptul că o armă nucleară plasată pe orbită este vulnerabilă imediat după lansare.

„La prestigiu perfid și la dezactivarea imediată a sateliților din apropierea exploziei, datorită pulsului electromagnetic emis în timpul detonării, plus generarea unor fragmente în urma coliziunilor viitoare cu alți sateliți sau alte fragmente. Nu există un alt avantaj. Să urci o armă nucleară pe orbită, ca apoi să țintești un obiect terestru nu are absolut niciun sens, este o acțiune extrem de complexă, cu atât mai mult în cazul unei națiuni care are deja rachete balistice cu focoase nucleare pe care le poate lansa oricând. O armă nucleară plasată pe orbită este vizibilă de pe Pământ și traiectoria ei este predictibilă, deci o face vulnerabilă imediat după lansare”.

Dacă ai vrea să dobori sateliți de ce NU ai face-o cu armele convenționale care există deja de mult timp?

„Cel puțin teoretic, o explozie nucleară pe orbită poate dezactiva imediat mai mulți sateliți decât armele convenționale (ar fi nevoie de o rachetă pentru fiecare satelit țintit), dar asta ar cauza în timp și mai multe deșeuri, deci ar afecta și sateliții națiunii care ar declanșa o astfel de explozie”.

Există studii făcute până acum despre efectele detonării unei arme nucleare în spațiu?

„Statele Unite au efectuat mai multe astfel de teste în anii ’60, iar efectele la sol au fost atât de periculoase încât testele au fost suspendate. Să nu uităm că în acei ani, numărul sateliților era cu mult mai mic, dar dacă altitudinea unde are loc explozia nucleară este de câteva sute de kilometri (orbita terestră joasă), efectele se vor resimți cu siguranță și pe Pământ”, spune Claudiu Tănăselia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking