În contextul invaziei militare a Federației Ruse în Ucraina, filosofia neutralității statului este readusă pe agenda dezbaterilor publice în Republica Moldova și este omniprezentă în declarațiile oficialilor. Respectiv, termenul de neutralitate pare a fi tot mai des discutat în societate, menținându-se anumite confuzii, cum ar fi „securitate fără armată” sau „securitate prin izolare”. Un comentariu la acest subiect a fost oferit de către experta în securitate, directoare executivă a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Natalia Albu.

În opinia Nataliei Albu, „neutralitatea” devine un termen de îngrijorare pe agenda de discuții a dreptului internațional, care încearcă să răspundă la întrebarea „pentru celelalte state europene care s-au declarat neutre, mai este viabil statutul de neutralitate în contextul războiului din Ucraina”? Pe de altă parte, țările, care de-a lungul istoriei și-au menținut neutralitatea, condamnă agresiunea Rusiei și se aliniază sancțiunilor impuse acesteia, iar altele și-au declarat dorința de aderare la NATO.

În Europa sunt mai multe state neutre: Irlanda, Elveția, Suedia, Finlanda, Austria, Malta, Serbia. Condițiile istorice și raționamentul care au determinat decizia acestor țări au variat de la caz la caz, respectiv și caracterul neutralității acestora diferă. De exemplu, Irlanda a declarat neutralitatea odată cu independența în 1922, luând decizia să nu se alăture NATO. Însă, Irlanda participă la operațiuni militare ale Națiunilor Unite și chiar a trimis militari în cadrul forțelor conduse de NATO în Afganistan.

Republica Moldova și-a proclamat „neutralitatea permanentă” în art. 11 al Constituției. Argumentul de bază care a determinata adoptarea statutului de neutralitate a fost că statele lumii, recunoscând independența Republicii Moldova, vor respecta și statutul de neutralitate, inclusiv statele CSI și că acest statut va reprezenta un ajutor solid în soluționarea conflictului transnistrean și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

În acest context, amintim faptul că, după căderea Uniunii Sovietice, Ucraina și-a declarat intenția de a deveni un stat permanent neutru. Prin semnarea Memorandumului de la Budapesta (decembrie 1994), Rusia, Ucraina, Statele Unite și Marea Britanie garantau respectarea granițelor post-sovietice ale Ucrainei atâta timp cât aceasta se angaja să renunțe la armamentul său nuclear. Însă prin anexarea Crimeii de către Rusia, statutul său de nealiniat a fost compromis și anulat.

Indiferent de caracterul neutralității adoptate de fiecare stat în parte, trei lucruri sunt certe: (1) Statutul de neutralitate nu împiedică o ţară neutră să poată colabora cu alianţe și organizaţii politico-militare pentru dezvoltarea capabilităților sale de apărare în timp de pace, fie situații de crize sau în prevenirea conflictelor; (2) Statul neutru are dreptul să ia parte la operațiunile de menținere a păcii realizate sub egida organizațiilor internaționale; (3) Neutralitatea nu este pasivă. Țările și comunitățile neutre nu sunt niciodată imparțiale din punct de vedere politic sau echitabile în răspunsul lor la un conflict militar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Natalia Albu #neutralitate #razboi

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.