Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

„Familia mea e modestă”. Reacția lui Plîngău după ce Musteață a dezvăluit „păcatele rudelor sale”

26 Nov. 2021, 16:00
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
26 Nov. 2021, 16:00 // Politica //  Realitatea.md

Dinu Plîngău, ex-deputat și președintele interimar al Platformei „DA”, este foc și pară după ce judecătorul Dorel Musteață a făcut mai multe dezvăluiri pentru Realitatea.md cu privire la „păcatele” familiei Plîngău.

Musteață a declarat astăzi că în timp ce Plîngău arată cu degetul la apartamentele lui Musteață, fratele președintelui interimar al Platformei „DA” indică în declarația sa de avere și interese personale, depusă în 2020, că deține din 2018 un apartament de aproape 53 m² la un preț de peste 69 000 de lei pe care l-ar fi primit drept donație.

Ulterior, Realitatea.md l-a contactat telefonic pe Dinu Plîngău și i-a oferit dreptul la replică. Plîngău a spus că va citi articolul și va reveni mai târziu cu un comentariu, lucru care așa și nu s-a întâmplat. Fostul deputat a ales să-și facă public nemulțumirea pe o rețea de socializare.

„Cât de josnic trebuie să fii să te legi de tatăl meu, pensionar de vreo zece ani și care a decedat acum câteva luni, doar pentru a mă intimida… Musteață, cel care va reforma justiția moldovenească, declară că tatăl meu, pensionar din 2011, care a decedat anul acesta, ar fi pierdut un dosar la CtEDO. Acest lucru denotă nu doar problemele de integritate pe care le are Musteață, ci și lipsa cunonștințelor elementare. Un inspector de la CCEC (nu polițist la Edineț, cum se impută) colectează probe despre corupție, le transmite procurorilor, iar aceștia – judecătorilor care trebuie să judece dacă sunt suficiente probe pentru ca o persoană să fie condamnată sau nu. Domnule „reformator”, la ce bun mai sunt trei instanțe – fond, apel și supremă – dacă vina pentru pierderea unui proces o plasați pe un inspector, și nu pe un judecător?”, scrie fostul deputat.

De asemenea, Plîngău a invitat presa să-l viziteze pe el sau pe familia acestuia ca să vadă cum trăiesc și că „familia mea modestă, cu bun simț, nu merită nici măcar să fie pomenită de baronii care au contribuit la sărăcirea Republicii Moldova”.

„Niciodată nu am vorbit despre familia mea, anume pentru a-i proteja de acești neoameni. Acum, calific aceste atacuri ca o formă de a mă intimida și a mă reduce la tăcere, folosind drept țintă familia mea: tatăl, mama și fratele. Mama mea lucrează inspector de rând la FISC și a fost intimidată de nenumărate ori pe timpul lui Plahotniuc pentru activitatea mea politică. Are un salariu de vreo 7000 mii lei și poate pleca oricând ca să nu mai vadă practicile și indimidările de pe vremea lui Plahotniuc. Fratele meu este procuror onest și modest la Chișinău. Pe vremea lui Harnujen, amenințat cu dosare, fiind la un pas de a pleca în avocatură. Are un apartament și un mercedes din 88, care a aparținut tatălui decedat. Eu nu am nicio tangență cu activitatea lui, la fel cum nici el nu trebuie să răspundă pentru activitatea mea politică. Vă asigur că aceste atacuri și presiuni mă fac și mai determinat să lupt împotriva corupției mari. Aceste tentative disperate de a mă intimida denotă cât de mici sunt acești oameni și cât de fricoși sunt. Vă reaminesc că acest Dorel Musteață, membru în CSM pe toată perioada statului capturat, acum va reforma justiția având protecția celor de la guvernare, un fel de impunitate chiar și față de documentele SIS care-l acuză de îmbogățire ilicită. La Chișinău urmează să discut cu mai mulți reprezentanți ai ambasadelor acreditate în Republica Moldova, unde vom vorbi despre îngrijorările folosirii unor asemenea forme de presiuni din partea reprezentanților puterii judiciare”, mai adaugă Plîngău.

Aminti că Plîngău a declarat anterior că Musteață ar fi fost promovat de către PAS, pentru a votat în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) pentru inițierea și punerea sub cercetare a procurorului general, Alexandr Stoianoglo, alături de alți membri apropiați ai guvernării.

Între timp, procurorii anticorupție anunță că acțiunile pretins ilegale ale magistratului Dorel Musteață, dar și ale unei alte judecătoare, Nina Cernat, urmează să fie examinate în cadrul unui proces penal.

Dorel Musteață a precizat că deocamdată nu a fost citat la Procuratura Generală sau cea a Anticorupției, însă la timpul oportun va merge și va prezenta toate actele care dovedește legalitatea numirii sale la CSJ. Magistratul a ținut să-i aducă aminte lui Plîngău de mai multe „păcate” ale familiei sale.

Unul dintre acestea ar fi că, în 2020, când Dinu Plîngău se afla în fotoliul de deputat, fratele acestuia ar fi avut doar de câștigat din funcția de procuror, deși în anul 2019 a fost anchetat disciplinar de către Colegiul de disciplină și etică al procurorilor.

La fel, în timp ce Plîngău arată cu degetul la apartamentele lui Musteață, fratele președintelui interimar al Platformei „DA” indică în declarația sa de avere și interese personale, depusă în 2020, că deține din 2018 un apartament de aproape 53 m² la un preț de peste 69 000 de lei pe care l-ar fi primit drept donație.

Citiți articolul integral pe Realitatea.md.

DOC Musteață îl „bate” pe Plîngău. Face dezvăluiri exclusive despre „rufele murdare” ale familiei Plîngău

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 13:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Aug. 2026, 13:24 // Slider //  Daniela Baranovschi

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!