Forța de muncă în anul 2020, a fost în descreștere cu aproximativ 6% în comparație cu anul 2019 (919,3 mii). Ponderea bărbaților (52,4%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,6%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (54,4% și, respectiv, 45,6%), informează Biroul Național de Statistică.
Rata de participare la forța de muncă a populaţiei în vârstă de 15 ani și peste, adică, proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă a fost în scădere față de nivelul anului 2019.
În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 31,4%, iar în categoria 15-64 ani – 47,6%. Valoarea acestui indicator pentru populația în vârstă de muncă conform legislației naționale (16-59 ani pentru femei și 16-63 ani pentru bărbați) a fost de 50,7%.
Rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,0%, inclusiv 13,3% la bărbați, 14,8% la femei, 15,6% în mediul urban și 13,1% în mediul rural.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în funcție de genul persoanelor, se înregistrează diferențe în activitatea forței de muncă, la grupa de vârstă 55-64 de ani (cu 14,5 p.p. mai mare pentru bărbați), iar după mediul de reședință și la grupa de vârstă 35-44 ani. În acest context, o rată mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani.
Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități a constituit 13,7%. În distribuția pe sexe acest indicator a înregistrat valorile: 12,8% pentru bărbați și 14,7% pentru femei. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități din mediul urban a fost mai înaltă (14,9%) în comparație cu rata pentru persoanele din mediul rural (13,0%).
Din distribuția persoanelor ocupate pe activități economice rezultă că, în sectorul agricol au activat 175,9 mii persoane sau 21,1% din totalul persoanelor ocupate (în anul 2019 – 182,8 mii și, respectiv, 21,0%).
În activitățile non-agricole au fost ocupate 658,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 4,5% față de anul 2019 (689,5 mii). Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 14,6% (în anul 2019 – 14,7%), inclusiv în industria prelucrătoare 11,7% (în 2019 – 12,1%), iar în construcții 7,2% (în 2019 – 7,0%). Numărul persoanelor ocupate în industrie a fost de 121,4 mii, în descreștere față de nivelul anului trecut cu 5,2%, iar în construcții a constituit 60,4 mii, descrescând cu 1,6% față de anul 2019. În sectorul servicii au activat 476,5 mii sau 57,1% din totalul persoanelor ocupate, numărul acestora fiind în descreștere cu 4,7% față de anul 2019 (500,1 mii sau 57,3% din totalul persoanelor ocupate în anul 2019)
Dintre toate activitățile non-agricole, sectorul servicii înregistrează cele mai înalte discrepanțe în populația ocupată în funcție de sexe (cu 21,7 p.p. mai mare pentru femeile ocupate) și pe medii (cu 34,4 p.p. mai mare pentru populația ocupată din mediul urban).
Referitor la aspectul teritorial, 29,6% din populația ocupată activează în municipiul Chișinău. La o diferență relativ mică, de 30,1% din total ocupare, se situează regiunea de Nord, urmată de regiunea Centru cu 25,8% și regiunea Sud, respectiv, cu 14,5%.
Analiza repartizării ocupării după activitățile economice relevă faptul că sectorul servicii predomină în toate regiunile statistice, înregistrând valori cuprinse între 43% și 77%, industrie și construcții predomină în regiunea Centru (17,9% industrie și, respectiv, 10,5% construcții ) și sectorul agricultură – în regiunea Nord (39,9%).
În repartizarea după forme de proprietate, 70,2% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 29,8% – în sectorul public (în 2019, 70,7% – sectorul privat și, respectiv, 29,3% – sectorul public).
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea salariaților a constituit 78,1% în total ocupare sau 651,8 mii persoane (în 2019, 77,8% sau 678,4 mii persoane). Marea majoritate a salariaților (89,3%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
De asemenea, potrivit informațiilor, în funcție de sexe, femeile înregistrează ponderi mai mari în rândul salariaților și lucrătorilor familiali neremunerați, iar bărbații în rândul lucrătorilor pe cont propriu. În funcție de mediul de reședință, salariații predomină în mediul urban și lucrătorilor pe cont propriu în mediu rural.
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 33,1 mii, fiind în descreștere față de nivelul anului 2019 (46,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 59,5% din total șomeri şi persoanele din mediul rural – 53,2%.
Rata șomajului la bărbați a fost de 4,3%, iar la femei – de 3,2%; în mediul urban – 4,5% și în mediul rural – 3,3%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 10,9%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe sexe (12,3% pentru femei, 9,9% – bărbați) și medii (14,6% pentru mediul urban, 7,0% – rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 6,2%.
Pe de altă parte, printre persoanele cu dizabilități valoarea acestui indicator a fost de 2,4%, inclusiv 3,9% la bărbați și 0,7% la femei; 4,3% în mediu urban și 1,2% în mediu rural.
Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste, în anul 2020, a constituit 1283,6 mii persoane sau 59,7% din totalul populației de aceeași categorie de vârstă, fiind în creștere cu 2,2% față de anul 2019 (1255,9 mii și, respectiv, 57,7% din total populație). În funcție de sexe, ponderea femeilor (56,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (43,1%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (64,5% și, respectiv, 35,5%).
În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45,2%, revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților (13,1%) și grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (13,0%). În rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (11,8% comparativ cu 11,2% în 2019).
Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,0% sau 90,4 mii), numărul celor din urmă fiind în descreștere cu 14,6% față de anul 2019 (respectiv, 8,4% sau 105,8 mii). Restul este format din alte categorii de populație în afara forței de muncă.
Persoanele care au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece peste hotare și persoanele plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru predomină în rândul bărbaților (19,8% și, respectiv, 11,8% la bărbați față de 5,7% și, respectiv, 3,4% la femei), iar activitățile de îngrijire de familie sunt mai mult caracteristice femeilor (21,9% comparativ cu 1,2% pentru bărbați).
