Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

MMPS lansează Programul de Granturi mici în domeniul îmbătrânirii active. Care sunt regulile

03 Feb. 2022, 18:48
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
03 Feb. 2022, 18:48 // Societate //  Realitatea.md

Ministerul Muncii și Protecției Sociale lansează Programul de Granturi mici în domeniul îmbatrânirii active, ediția 2022, care este dedicat susţinerii şi promovării îmbătrânirii active în Republica Moldova.

La concurs pot participa organizaţiile necomerciale din Republica Moldova, care implementează proiecte şi iniţiative cu impact asupra promovării politicii din domeniul îmbătrânirii active la nivel naţional, cât şi regional. Sunt încurajate să depună proiecte organizaţiile care dispun de cofinanţare, acorduri de parteneriat cu diferite instituţii şi donatori locali şi internaţionali şi pot justifica o contribuţie proprie de cel puţin 10%, din valoarea totală a proiectului.

Priorităţile programului de granturi pentru anul 2022

Programul de granturi mici se acordă pentru proiecte care au ca scop promovarea participării vârstnicilor și a îmbătrânirii active, în conformitate cu obiectivele Programului pentru integrarea problemelor îmbătrânirii în politici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 406 din 02.06.2014 şi Planul de acţiuni a Guvernului pentru anii 2021-2022.

În cadrul Programului de Granturi pentru anul 2022, vor fi susţinute proiectele care vor contribui la promovarea îmbătrânirii active, în baza următorelor priorităţi:

  1. elaborarea și aprobarea, în comun cu autorităţile administraţiei publice locale, a strategilor de integrare a perspectivei îmbătrânirii;
  2. crearea organizaţiilor de ajutor reciproc a vârstnicilor;
  3. implicarea vârstnicilor în activități de voluntariat şi dialog intergeneraţional;
  4. crearea serviciilor pentru îmbătrânire activă şi sănătoasă.

Criterii de selectare

Toate proiectele care au îndeplinit criteriile de solicitare a finanţării vor fi evaluate de către Comisia de examinare a proiectelor din cadrul Programului de Granturi mici, iar în urma obţinerii unui aviz pozitiv din partea Comisiei, Ministerul Muncii și Protecției Sociale va încheia un contract de finanţare cu aplicantul, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului nr. 13 din 3 februarie 2022.

Având în vedere condiţiile de participare, cât şi caracterul naţional al Programului de Granturi, proiectele depuse vor fi supuse examinării dacă rezultatul activităților propuse se încadrează în scopul politicilor din domeniul îmbătrânirii active.

La selectarea proiectelor vor fi aplicate următoarelor criterii:

  1. Relevanţa proiectului conform priorităţilor stabilite;
  2. Interdependenţa dintre scop, obiective, activităţi, rezultate şi indicatori;
  3. Obiective clar definite, specifice, măsurabile – SMART;
  4. Definirea clară a participanţilor/beneficiarilor;
  5. Buget estimat în concordanţă cu activităţile planificate;
  6. Capacitatea de a atrage resurse suplimentare;
  7. Calitatea mecanismului de monitorizare şi evaluare a rezultatelor;
  8. Consistenţa acţiunilor de promovare;
  9. Durabilitatea proiectului;
  10. Capacitatea de realizare și experiența organizației.

Valoarea grantului oferit

Pentru finanțarea proiectelor aprobate de către membrii Comisiei de examinare, din bugetul de stat este alocată suma de 400 mii lei. Proiectele înaintate spre finanţare vor avea o durată maximă de implementare de 7 luni.

Procesul de aplicare

Dosarul poate fi depus până la data de 31 martie 2022, ora 16.00, la Cancelaria Ministerului Muncii și Protecției Sociale, mun. Chişinău, str. V.Alecsandri, nr. 2.

Dosarul trebuie să includă:

a) Formularul de solicitare a finanţării (anexa nr.1);

b) Bugetul detaliat al programului/proiectului;

c) CV-ul organizației;

d) CV-ul coordonatorului de proiect;

e) Declaraţia de imparţialitate (anexa nr.2);

f) Dovada existenţei contribuţiei proprii din partea beneficiarului de cel puţin 20% din valoarea totală a proiectului;

g) Statutul şi certificatul de înregistrare fiscal şi actele adiţionale, după caz;

i) Dovada existenţei surselor de finanţare oferite de terţi, alte forme de sprijin financiar ferm din partea unor terţi;

j) Alte documente considerate relevante.

Regulamentul Programului de granturi mici în domeniul îmbătrânirii active se atașează mai jos.

Notă: Anexele în format Word pot fi solicitate la adresa de e-mail andriana.birca@social.gov.md sau la numărul de telefon  022 268 857.

Mai multe detalii pot fi solicitate la numerele de telefon: 022 268 857/022 268 875 sau la adresa de email: andriana.birca@social.gov.md.

Regulamentul Programului de Granturi îl puteți consulta aicihttps://social.gov.md/regulament_program_de_granturi-2022/

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking