Constituția Republicii Moldova are un parcurs marcat de schimbări și controverse. Adoptată la 29 iulie 1994, Constituția a fost modificată de peste zece ori, reflectând transformările politice și instituționale prin care a trecut statul în ultimele decenii.

Procesul de elaborare a început în 1993, când proiectul a fost votat în prima lectură. Însă, odată cu venirea la putere a guvernării agrariene în 1994, textul a fost revizuit și scurtat, iar varianta finală a fost adoptată câteva luni mai târziu. Una dintre cele mai importante modificări a avut loc în 2000, când, printr-o reformă constituțională, s-a trecut de la regimul semi-prezidențial la republică parlamentară. Aceste modificări au generat o criză politică profundă în perioada 2009–2012, când Parlamentul nu a reușit să aleagă un președinte din lipsă de voturi suficiente.

Pentru a debloca această situație, la 5 martie 2016, Curtea Constituțională a decis revenirea la regimul semi-prezidențial, restabilind prevederile anterioare reformei din 2000. Astfel, în octombrie 2016, președintele țării a fost ales din nou direct de către cetățeni și procedurura e actuală pană în prezent.

După validarea referendumului din 2024, în cea mai importantă lege a țării – Constituția, este indicat că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului este „europeană”.

Pe lângă aceste reforme structurale, Constituția a fost marcată și de controverse persistente, în special legate de: Articolul 13, privind denumirea limbii de stat, limbii oficiale. În timp ce textul constituțional inițial menționa „limba moldovenească”, în baza Declarației de Independență și a deciziei Curții Constituționale din 2013, a fost recunoscut că limba de stat este româna, fapt care mai continuă să genereze dezbateri și tensiuni în spațiul public. Articolul 11, privind neutralitatea permanentă a R. Moldova. Acesta afirmă că țara nu poate adera la blocuri militare și nu permite staționarea de trupe străine pe teritoriul său. Dar neutralitatea constituțională este tot mai des pusă în discuție, fiind un subiect mult politizat.

Care este relevanța Constituției în societatea moldovenească de astăzi? Este separarea puterilor în stat o realitate funcțională sau doar un principiu teoretic în R. Moldova? Cum poate fi protejată Constituția de interpretări abuzive și presiuni politice? Este necesară elaborarea unei noi Constituții?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 25 iulie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituțională, profesor universitar, expert constitutional și Mihai Ghimpu, liderul PL, fost preşedinte interimar al R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constituţia #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Ankara a solicitat Interpol să emită o „Notificare Roșie” pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, pe care îl acuză de „genocid” după interceptarea israeliană a unei flotile cu ajutoare pentru Fâșia Gaza, conform anunțului făcut vineri, 21 august, de ministrul turc al justiției, scrie hotnews.ro.

Turcia a criticat virulent Israelul în contextul ofensivei din Fâșia Gaza, iar președintele Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat frecvent de „genocid” pe Benjamin Netanyahu.

Decizia Israelului de a intercepta flotila care transporta aproximativ 430 de activiști, în mai, a stârnit un val de indignare la nivel internațional. Țări ca Franța, Italia și Australia au inițiat la rândul lor proceduri judiciare în urma incidentului.

Ministrul justiției din Turcia, Akin Gurlek, a anunțat într-o postare pe platforma X că a solicitat Ministerului de interne să ceară Interpol emiterea unor alerte de tip „Notificare Roșie” pe numele premierului Netanyahu și a unui alt israelian, numit Afek Moskovitch.

Ce este Notificarea Roșie

O Notificare Roșie este o adresată organelor de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza și aresta provizoriu o persoană, în așteptarea extrădării, predării sau a unei acțiuni legale similare. Ea este emisă de Secretariatul General al Interpol, la solicitarea unei țări membre, și nu reprezintă un mandat internațional de arestare, explică Interpol pe site-ul său oficial.

Akin Gurlek a precizat că demersul a fost făcut în baza mandatelor de arestare pe care le-au emis autoritățile turce pe numele lui Netanyahu și Moskovitch în data de 14 iulie.

Cei doi sunt urmăriți penal în Turcia pentru „crime împotriva umanității, genocid, privare de libertate agravată, agresiune și vătămare corporală intenționată, tortură, distrugerea de bunuri, jaf agravat și deturnarea de vehicule de transport”, a declarat Ministerul turc al justiției.

În dosar există în total 35 de inculpați, potrivit Anadolu.

Aproximativ 50 de nave se aflau în Flotila Global Sumud care a plecat din Turcia, în luna mai, spre teritoriul palestinian. Activiștii au fost reținuți de armata israeliană în Marea Mediterană și apoi au fost duși într-o închisoare israeliană înainte de a fi expulzați.