Constituția Republicii Moldova are un parcurs marcat de schimbări și controverse. Adoptată la 29 iulie 1994, Constituția a fost modificată de peste zece ori, reflectând transformările politice și instituționale prin care a trecut statul în ultimele decenii.

Procesul de elaborare a început în 1993, când proiectul a fost votat în prima lectură. Însă, odată cu venirea la putere a guvernării agrariene în 1994, textul a fost revizuit și scurtat, iar varianta finală a fost adoptată câteva luni mai târziu. Una dintre cele mai importante modificări a avut loc în 2000, când, printr-o reformă constituțională, s-a trecut de la regimul semi-prezidențial la republică parlamentară. Aceste modificări au generat o criză politică profundă în perioada 2009–2012, când Parlamentul nu a reușit să aleagă un președinte din lipsă de voturi suficiente.

Pentru a debloca această situație, la 5 martie 2016, Curtea Constituțională a decis revenirea la regimul semi-prezidențial, restabilind prevederile anterioare reformei din 2000. Astfel, în octombrie 2016, președintele țării a fost ales din nou direct de către cetățeni și procedurura e actuală pană în prezent.

După validarea referendumului din 2024, în cea mai importantă lege a țării – Constituția, este indicat că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului este „europeană”.

Pe lângă aceste reforme structurale, Constituția a fost marcată și de controverse persistente, în special legate de: Articolul 13, privind denumirea limbii de stat, limbii oficiale. În timp ce textul constituțional inițial menționa „limba moldovenească”, în baza Declarației de Independență și a deciziei Curții Constituționale din 2013, a fost recunoscut că limba de stat este româna, fapt care mai continuă să genereze dezbateri și tensiuni în spațiul public. Articolul 11, privind neutralitatea permanentă a R. Moldova. Acesta afirmă că țara nu poate adera la blocuri militare și nu permite staționarea de trupe străine pe teritoriul său. Dar neutralitatea constituțională este tot mai des pusă în discuție, fiind un subiect mult politizat.

Care este relevanța Constituției în societatea moldovenească de astăzi? Este separarea puterilor în stat o realitate funcțională sau doar un principiu teoretic în R. Moldova? Cum poate fi protejată Constituția de interpretări abuzive și presiuni politice? Este necesară elaborarea unei noi Constituții?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 25 iulie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituțională, profesor universitar, expert constitutional și Mihai Ghimpu, liderul PL, fost preşedinte interimar al R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constituţia #Realitatea te priveste #RLIVE TV

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.