Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Nicolae Osmochescu și Mihai Ghimpu, invitați la „Realitatea te privește”, ediția din 25 iulie

25 Iul. 2025, 09:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Iul. 2025, 09:25 // Actualitate //  Realitatea.md

Constituția Republicii Moldova are un parcurs marcat de schimbări și controverse. Adoptată la 29 iulie 1994, Constituția a fost modificată de peste zece ori, reflectând transformările politice și instituționale prin care a trecut statul în ultimele decenii.

Procesul de elaborare a început în 1993, când proiectul a fost votat în prima lectură. Însă, odată cu venirea la putere a guvernării agrariene în 1994, textul a fost revizuit și scurtat, iar varianta finală a fost adoptată câteva luni mai târziu. Una dintre cele mai importante modificări a avut loc în 2000, când, printr-o reformă constituțională, s-a trecut de la regimul semi-prezidențial la republică parlamentară. Aceste modificări au generat o criză politică profundă în perioada 2009–2012, când Parlamentul nu a reușit să aleagă un președinte din lipsă de voturi suficiente.

Pentru a debloca această situație, la 5 martie 2016, Curtea Constituțională a decis revenirea la regimul semi-prezidențial, restabilind prevederile anterioare reformei din 2000. Astfel, în octombrie 2016, președintele țării a fost ales din nou direct de către cetățeni și procedurura e actuală pană în prezent.

După validarea referendumului din 2024, în cea mai importantă lege a țării – Constituția, este indicat că aderarea la Uniunea Europeană este „obiectivul strategic” al R. Moldova, iar identitatea poporului este „europeană”.

Pe lângă aceste reforme structurale, Constituția a fost marcată și de controverse persistente, în special legate de: Articolul 13, privind denumirea limbii de stat, limbii oficiale. În timp ce textul constituțional inițial menționa „limba moldovenească”, în baza Declarației de Independență și a deciziei Curții Constituționale din 2013, a fost recunoscut că limba de stat este româna, fapt care mai continuă să genereze dezbateri și tensiuni în spațiul public. Articolul 11, privind neutralitatea permanentă a R. Moldova. Acesta afirmă că țara nu poate adera la blocuri militare și nu permite staționarea de trupe străine pe teritoriul său. Dar neutralitatea constituțională este tot mai des pusă în discuție, fiind un subiect mult politizat.

Care este relevanța Constituției în societatea moldovenească de astăzi? Este separarea puterilor în stat o realitate funcțională sau doar un principiu teoretic în R. Moldova? Cum poate fi protejată Constituția de interpretări abuzive și presiuni politice? Este necesară elaborarea unei noi Constituții?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 25 iulie, începând cu ora 20:00, la RLIVE TV. Invitații jurnalistei Valentina Ursu sunt Nicolae Osmochescu, fost judecător la Curtea Constituțională, profesor universitar, expert constitutional și Mihai Ghimpu, liderul PL, fost preşedinte interimar al R. Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 17:26
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
19 Nov. 2026, 17:26 // Slider //  Victoria Laur

Comisia Europeană a transmis Consiliului Uniunii Europene raportul intermediar de evaluare a Moldovei în domeniul statului de drept și instituțiilor democratice. Informația a fost confirmată în cadrul unei conferințe de presă de către purtătorul de cuvânt al instituției, Guillaume Mercier.

Oficialul a menționat că se evaluează inclusiv reformele. Reprezentanții statelor membri urmează să se expună, după ce oficialii din cadrul Comisiei au considerat pozitive progresele țării noastre.

„Pot confirma că, într-adevăr, Comisia a transmis Consiliului raportul său prin care evaluează îndeplinirea criteriilor intermediare.

Este vorba despre reforme vizând statul de drept și instituțiile democratice, iar raportul nostru a evaluat în mod pozitiv îndeplinirea acestor condiții.

Prin urmare, revine acum Consiliului și statelor membre sarcina de a examina raportul și de a decide dacă aceste reforme și condițiile au fost îndeplinite. Din perspectiva noastră – așa cum ați menționat și dumneavoastră – raportul privind extinderea menționează clar că Republica Moldova înregistrează progrese importante, avansând cu o viteză impresionantă în ceea ce privește procesul de aderare la UE. Este, așadar, încă un pas important către aderarea dumneavoastră”, a relata Mercier.

Republica Moldova a semnat cererea pentru aderare la UE în 2022. Autoritățile de la Chișinău au setat obiectivul de închidere a negocierilor pentru 2028 și își doresc să transforma țara în stat membru al Uniunii Europene către 2030.