Unele țări au modificat regimul de intrare sau ședere pe teritoriul său, astfel că cetățenii Republicii Moldova, care planifică o vacanță peste hotare, sau o călătorie în următoarele zile, ar trebui să cunoască noile reguli, informează Realitatea.md.

Astfel, România a redeschis punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova, de la Rădăuţi- Prut. Din 1 iunie au fost anulate restricțiile privind intrarea în România a cetățenilor străini și apatrizilor. Prin urmare, toți cetățenii Republicii Moldova, posesori de pașapoarte biometrice, pot intra în România, indiferent de scopul călătoriei, dar pot fi obligați să stea în carantină pentru 14 zile. Asta dacă nu au dovada vaccinării (10 zile de la încheierea schemei), precum și cele care au fost confirmate pozitiv pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 180 de zile. Cei vaccinați sunt scutiți de carantină.

În cazul străinilor aflați în tranzit – intrarea pe teritoriul României poate fi permisă dacă prezintă garanții că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau că vor părăsi teritoriul României – având acte doveditoare în acest sens.

Ucraina menține regimul de carantină adaptivă până la data de 31 august 2021. Asta pentru persoanele nevaccinate, sau care nu au rezultatul negativ al testelor Covid-19. La trecerea frontierei, cetățenilor noștri li se va cere: rezultatul negativ al testării COVID-19 (prin metoda PCR), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat sau / – rezultatul negativ al testului rapid pentru determinarea antigenului coronavirusului SARS-CoV-2 (RAT), efectuat nu mai târziu de 72 ore înainte de trecerea frontierei de stat sau / – certificat medical emis de autoritățile medicale ale Republicii Moldova ce confirmă primirea unui curs complet de vaccinare contra COVID-19, cu vaccinuri care sunt incluse în lista OMS.

Totodată, cetățenilor Republicii Moldova sosiți din Federația Rusă, Republica India, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Republica Portugheză sau care sau aflat pe teritoriul acestor state cel puțin șapte zile, li se interzice trecerea frontierei de stat a Ucrainei fără un rezultat negativ al testului rapid pentru determinarea antigenului coronavirusului SARS-CoV-2, care va fi efectuat contra plată nemijlocit în punctele de trecere. În acest caz cetățenii RM nu vor fi obligați să prezinte la punctul de trecere testul preliminar la Covid-19 (prin metoda PCR sau testării rapide).

Austria menține regulile stabilite săptămâna trecută, și cere cetățenilor din R Moldova fie un certificat de vaccinare, fie rezultatele testelor Covid-19.

Belgia și-a deschis granițele pentru cetățenii din Republica Moldova, astfel că din 5 iulie, călătorii cu reședința principală în Republica Moldova au voie să călătorească în Belgia, indiferent de motivul călătoriei lor. Un motiv esențial nu mai este necesar.

Cei, care planifică o vacanță în Bulgaria, trebuie să cunoască faptul că pot intra pe teritoriul bulgar doar dacă prezintă un document care atestă finalizarea schemei de vaccinare contra COVID-19; – un certificat digital UE valid care atestă vindecarea (pentru persoanele care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 și s-au vindecat) sau un document similar; – un document care atestă un rezultat pozitiv al unui test PCR sau al unui test rapid antigen pentru COVID-19.

Pentru mai multe informații despre călătoriile peste hotare, puteți accesa aici.

#Alerte de calatorii

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.