Un nou studiu realizat de Universitatea din Georgia și publicat în Journal of Management sugerează că unii șefi recurg la comportamente abuzive nu doar din impuls sau stres, ci și din motive deliberate, pentru a obține beneficii psihologice temporare.

Cercetarea a arătat că anumite forme de abuz verbal, precum țipatul la angajați, pot oferi șefilor o satisfacție de moment, mai ales atunci când aceste comportamente au un scop precis, cum ar fi creșterea conformării sau reafirmarea statutului de lider.

Spre deosebire de studiile anterioare, care au asociat comportamentul abuziv al liderilor cu epuizarea profesională, noua cercetare explorează și situațiile în care șefii aleg conștient să se poarte agresiv pentru a obține un rezultat dorit.

Autorii susțin că este o greșeală să presupunem că toți managerii se simt rău după ce își agresează verbal angajații. Potrivit cercetării, dacă abuzul este motivat de obiective clare, acesta poate conduce la un sentiment de realizare, cel puțin pe termen scurt.

„Dacă țip la angajați pentru a crește conformarea și pentru a-mi întări poziția de lider, simt că am realizat ceva”, a declarat Szu-Han (Joanna) Lin, coautoare a studiului și profesoară la Terry College of Business.

Participanții la studiu — sute de supraveghetori din diverse domenii — au relatat că uneori au reacționat agresiv din cauza stresului, dar un număr semnificativ a recunoscut că a recurs la abuzuri pentru a-și impune autoritatea.

Cei care au țipat din oboseală au raportat sentimente negative după incident, în timp ce cei care au acționat strategic s-au simțit validați și motivați în urma comportamentului.

Studiul subliniază importanța înțelegerii motivațiilor din spatele comportamentelor abuzive, sugerând că liderii ar putea avea nevoie de instrumente mai eficiente pentru a-și atinge scopurile fără a dăuna angajaților.

„Abuzul nu este niciodată o soluție. Pe termen lung, consecințele sunt negative atât pentru angajați, cât și pentru organizație”, avertizează Lin. Ea îndeamnă la dezvoltarea unor strategii de conducere mai sănătoase și constructive.

Concluziile cercetării ridică întrebări importante despre cultura organizațională și despre modul în care este definit și exercitat leadershipul în mediul profesional contemporan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #șefi

După votul din Guvern, premierul Vasile Tofan a venit marți, 22 septembrie, în Parlamentul Republicii Moldova pentru a cere instituirea stării de urgență în sectorul energetic și hidrologic pentru 60 de zile începând cu data de 26 septembrie.

„Acum două luni eram în acest parlament, la această tribună și vă rugam să ne dați un vot de încredere. Astăzi este a doua oară când sunt aici, mi-aș fi dorit să fiu în alte circumstanțe, dar și astăzi venim aici pentru a cere un vot de încredere, pentru a susține propunerea de a declara pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologică”.

„Prefer să venim astăzi în Parlament, să explicăm transparent riscurile și să fim pregătiți, decât să ajungem în ianuarie într-o situație în care avem nevoie de aceste instrumente și nu le avem la dispoziție. Sper ca peste 60 de zile să putem spune că multe dintre aceste instrumente – ideal toate, nici nu a fost nevoie să fie folosite. Asta ar fi rezultatul cel mai bun. Dar pregătirea pentru o criză nu începe atunci când se stinge lumina, se oprește pompa sau dispare motorina de la stație. Începe atunci când criza nu a lovit încă în plină forță – începe astăzi. De aceea, Guvernul solicită sprijinul Parlamentului pentru declararea stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic”, mai explică premierul Tofan.

Urmăriți ședința Parlamentului în direct pe RLIVE.MD sau Realitatea TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, șefa statului a declarat anterior că Republica Moldova se confruntă cu riscuri atât în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, cât și situația resurselor de apă. Potrivit Maiei Sandu, țara este puternic dependentă de importuri, iar pe piețele internaționale au crescut prețurile și au apărut probleme de aprovizionare.

Prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro pentru un MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.

Maia Sandu a menționat și perturbările rutelor internaționale de transport al gazelor lichefiate, inclusiv situația din strâmtorile Hormuz și Bab al-Mandab, precum și atacurile asupra infrastructurii petroliere din regiune.

O altă problemă este situația hidrologică. Potrivit președintei, aportul de apă în lacul de acumulare Novodnestrovsk a ajuns la un nivel foarte scăzut. În perioada 1–20 septembrie, debitul de intrare a fost, în medie, de 23 de metri cubi pe secundă, față de aproximativ 100–120 de metri cubi pe secundă în mod obișnuit pentru această perioadă.

În același timp, Republica Moldova și-a majorat capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile. Potrivit șefei statului, ponderea acesteia în consumul total a crescut de la 3% la aproximativ 22%, iar capacitatea de stocare a ajuns la 210 MWh. Pentru acoperirea orelor de vârf ar fi necesară însă o capacitate de 600–1.000 MWh.

În urma ședinței CNS, autoritățile au stabilit mai multe măsuri pentru pregătirea sezonului rece. Printre acestea se numără elaborarea unor planuri pentru diferite scenarii de criză, asigurarea capacităților de import și a unor rute alternative pentru energia electrică, precum și utilizarea, în regim de urgență, a interconexiunilor de 110 kV cu România.

De asemenea, autoritățile vor urmări maximizarea capacității comerciale la frontiera dintre România și Republica Moldova și vor crea rezerve de echipamente și piese de schimb pentru intervenții în cazul unor avarii. Sunt prevăzute și asigurarea stocurilor necesare de gaze, precum și constituirea treptată a unor stocuri de urgență de produse petroliere.

În prezent, în Republica Moldova este instituită stare de alertă în sectorul energetic și în domeniul hidrologic. Măsura a fost prelungită recent cu 30 de zile, pe fondul riscurilor energetice și al secetei.

Pentru sezonul rece 2026–2027, Guvernul a aprobat anterior un plan care include 52 de măsuri și scenarii pentru asigurarea continuității aprovizionării cu energie electrică, gaze, energie termică și produse petroliere.