Pe parcursul unui an, autoritățile de la Chișinău au suspendat, în baza regimului de situație excepțională, emisia a 12 posturi TV pe motiv că activitatea acestora contravine intereselor Republicii Moldova. Deși în consecință numărul posturilor s-a redus, cele rămase pe piață nu pot profita prea mult de situația creată, astfel încât să atragă mai multă publicitate. Și asta deoarece industria TV moldovenească este încă profund subdezvoltată. Audiența posturilor excluse migrează mai curând spre internet sau posturile retransmise de peste hotare prin intermediul companiilor de distribuție TV.

Drept urmare, piața publicității TV s-a redus practic de două ori, iar conjunctura actuală nu oferă prea multe șanse ca aceasta să crească în anii următori. Piața are nevoie de o reconceptualizare care să permită dezvoltarea posturilor locale cu un conținut autohton, se arată într-un articol publicat pe businessclasss.md.

Ion CHIȘLEA

Comisia pentru Situații Excepționale a sistat, la sfârșitul lunii octombrie, pe perioada stării de urgență, licențele de emisie a șase posturi TV. Este vorba de posturile Orizont TV, ITV, Prime, Publika TV, Canal 2 și Canal 3, care sunt considerate a fi afiliate oligarhilor Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

„Pericol la adresa securității informaționale”

Motivul invocat de autorități este că acestea ar reprezenta „un pericol la adresa securității informaționale”. Suspendarea a fost anunțată de către Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS), care a spus că aceste posturi TV își desfășoară activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului (CA), dar și de SIS.

„Aceste posturi promovează constant narative manipulatoare care, alături de agresiunea informațională promovată de factorul extern, generează o sursă suplimentară de instabilitate în vecinătatea Ucrainei, NATO și UE. Politica lor editorială este orientată spre lansarea unei campanii de dezinformare în interesul persoanelor fizice sau juridice incluse în listele de sancțiuni internaționale ale UE, SUA, precum și grupul criminal Șor. În același timp, pentru exercitarea influenței hibride externe din partea actorului statal Federația Rusă”, a afirmat Musteață.

Președintele Maia Sandu a menționat, la rândul ei, că posturile respective erau finanțate din bani ilegali și aveau drept obiectiv subminarea statului. Maia Sandu spune că astfel de sancțiuni sunt aplicate presei care dezinformează și în țările Uniunii Europene, unde nivelul de democrație este mult mai mare decât în Republica Moldova.

„Aceste posturi sunt finanțate din bani ilegali, respectiv, se ocupă de propagandă și dezinformare. Or, nu despre asta e presa, presa trebuie să asigure informarea corectă și obiectivă, iar finanțarea ilegală e legată de aceleași grupări și aceleași obiective de subminare a statului și a democrației, de împiedicare a integrării europene a Republicii Moldova. Asta este soluția pe care a găsit-o Guvernul pentru această problemă. E nevoie de conținut, inclusiv, în limba rusă, care este destul de puțin pentru cetățenii de aici, vorbitori de limbă rusă. Și la asta trebuie să se lucreze, pentru că adevărul trebuie spus și în limba rusă, nu doar în limba română”, a spus Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la un post privat de televiziune.

A doua suspendare pe parcursul unui an

Amintim că, la finele anului trecut Comisia pentru Situații Excepționale a suspendat alte șase posturi: TV6, Orhei TV, Primul în Moldova, Accent TV, NTV Moldova și RTR Moldova. Premierul de atunci, Natalia Gavrilița, declara că acestea „au încălcat repetat și în mod grav Codul Serviciilor Audiovizuale, reflectând în mod tendențios și manipulator evenimentele din țara noastră și războiul din Ucraina”.

Dincolo de raționamentele autorităților privind securitatea statului într-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere geopolitic, cu război la graniță și atacuri hibride, închiderea a 12 posturi ce asigurau o bună parte din audiența TV din Republica Moldova, au dezechilibrat piața publicității, care nu-și revenise încă după șocurile primite în anii anteriori, informează businessclasss.md.

Și asta, deoarece posturile licențiate rămase pe piață atrag o audiență mult mai redusă. Din cauza deficitului de emisiuni interesante, care să capteze atenția publicului, aceasta a migrat spre posturile nelicențiate, prezente în listele de redare ale distribuitorilor de programe TV.

În momentul suspendării de anul trecut a celor șase canale TV, cel mai popular dintre ele era RTR-Moldova. După decizia de suspendare, conținutul local al acestui post a trecut la Cinema 1, conducerea RTR-Moldova făcând un apel în acest sens înainte de a-și încheia emisia. Drept urmare, dacă la sfârșitul anului trecut, Cinema 1 ocupa a opta poziție în ratingul popularității, la mijlocul anului curent era deja cel mai vizionat post din Republica Moldova. Reprezentanții postului explicau atunci că, după suspendarea celor șase posturi TV, pe piață s-ar fi creat un deficit de emisiuni interesante, care să capteze interesul telespectatorilor.

„Până la suspendare, cele mai populare posturi TV erau RTR-Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova, dar, după interzicerea acestora, s-a creat un vacuum. În plus, Cinema 1 difuzează un content care a fost dintotdeauna popular – melodrame. Deja de mai mulți ani, serialele sunt cel mai popular content în Moldova, dar nu știrile sau talk-show-urile politice”, a precizat pentru publicația online NewsMaker directorul de programe al Cinema 1, Evghenii Sergheev.

RTR-Moldova nu este singurul canal de televiziune, care a trecut integral pe alt post. La fel au procedat NTV Moldova, care a trecut pe Exclusiv TV și TV 6, conținutul căruia a migrat pe Orizont TV. Ultimul a intrat și în noua listă de posturi suspendate.

Audiența TV scade trei ani la rând

Excluderea de pe piață din octombrie curent a următoarelor șase posturi a redus și mai mult audiența TV, care participă la piața autohtonă de publicitate.

Potrivit directorului TV 8, Svetlana Buza, odată cu suspendarea celor șase posturi la finele lunii octombrie, a scăzut în continuare audiența, care se măsoară în puncte de rating sau Gros Rating Points (GRP). Anume aceste puncte de rating sunt vândute companiilor care plasează publicitate la TV. Cu cât este mai mare audiența, cu atât este mai mare și volumul punctelor de rating prezente pe o piață. Iată că în Republica Moldova acestea sunt într-o scădere continuă.

Dacă după decembrie 2022, când au fost excluse primele șase posturi, scenariul de bază arăta o ofertă din partea televiziunilor rămase pe piață de 1,34 mil. GRP, după octombrie 2023 scenariul ofertei s-a redus la 827,36 mii de puncte. Mai mult, potrivit unor informații, ar exista intenția de a exclude alte două posturi până la finele anului. În acest caz, oferta s-ar reduce până la 587,5 de puncte. Și asta, în timp ce cererea de pe piață este de 1,087 mil. de puncte de rating.

Serialele continuă să fie cele mai urmărite programe TV

Măsurătorul pieței TV din Republica Moldova, compania TV MR MLD, reprezentant oficial al rețelei internaționale de cercetare The Nielsen Company, nu a putut să ne prezinte o informație despre cum s-a modificat piața în urma excluderii celor șase posturi de televiziune, motivând că este necesar un studiu complex. Totuși, măsurătorul a promis că ne va pune la dispoziție această informație atunci când studiul va fi definitivat.

Potrivit informației prezente pe pagina web a TV MR MLD, în luna octombrie era măsurată audiența a 24 de posturi TV. După excluderea celor șase, rămân, prin urmare, doar 18 posturi unde se poate de plasat publicitate. Cea mai mare audiență o generează serialele, acestora revenindu-le aproape 30% din total. Urmează știrile cu circa 20%, programele distractive cu 16,7% și programele  informative cu o pondere de 6,56%.

Potrivit statisticilor TV MR MLD, în octombrie, audiența TV era asigurată în proporție de 54,54% de către persoanele de peste 60 de ani. De cealaltă parte, persoanele tinere, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, constituiau doar 6,65% din telespectatori.

Bugetele de publicitate nu pot fi valorificate în întregime

Televiziunile rămase pe piață nu pot acoperi integral cererea de seriale și programe distractive. Potrivit Svetlanei Buza, acesetea asigurau doar 60% din audiența din octombrie. Chiar dacă vor atrage o parte din spectatorii posturilor suspendate, nu va putea fi suplinit deficitul de audiență.

„Prin urmare, bugetele de publicitate, pregătite pentru lunile noiembrie și decembrie de către companii, nu vor fi valorificate pe deplin”, spune directorul TV8, potrivit businessclasss.md.

Octavian Hanganu, director comercial al casei de vânzări CASAMEDIA, estimează că pierderile pieței TV erau deja de un milion de euro în noiembrie, iar dacă nu vor surveni schimbări radicale, cel puțin un milion de euro se va pierde și în decembrie. Companiile nu vor avea, pur și simplu, unde cheltui acești bani. Potrivit lui, majoritatea televiziunilor rămase pe piață au vândut deja timpul de publicitate până la finalul anului. Acestea chiar au majorat prețul, profitând de reducerea așa-numitului inventar, adică a punctelor de rating disponibile pe piață. Pe termen lung însă, situația nu arată deloc optimist.

„Televiziunile rămase pe piață au de câștigat pe termen scurt. Așa cum oferta este rigidă, companiile vor fi nevoite să plătească prețuri mai mari pentru volumul de inventar disponibil. Pentru moment, acestea chiar pot să se dubleze. Pe viitor însă, această situație va duce la redistribuirea publicității și, respectiv, a bugetelor înspre alte metode de marketing, mai eficiente”, explică expertul.

Potrivit lui, și alte segmente ale pieței publicității sunt încărcate la capacitate maximă: online-ul, outdoor-ul, radioul, rețelele de socializare. Mai există astfel de platforme, precum Youtube, unde, deocamdată, nu e posibilă plasarea de publicitate video. Dacă acest impediment va dispărea fără ca televiziunile autohtone să fie pregătite în prealabil, asta va conduce la ruinarea posturilor TV autohtone rămase. Publicitatea și, respectiv, banii vor migra pur și simplu spre Google.

Octavian Hanganu spune că marele neajuns al televiziunilor autohtone este ezitarea în a crea proiecte mari de entertainment, care să le mărească audiența și să rețină auditoriul. De aceea avem o piață TV subdezvoltată atât din punctul de vedere al conținutului, cât și al publicității.

Cauza nu e în mărimea economiei. În timp ce PIB-ul s-a dublat, din 2014, piața publicității TV s-a redus de două ori. Expertul crede că fără o strategie bine pusă la punct, care să asigure dezvoltarea unei piețe TV concurențiale, aceasta va degrada în continuare, televiziunile autohtone independente vor dispărea și putem să rămânem doar cu televiziunea publică. Octavian Hanganu susține că dezvoltarea pieței poate fi asigurată evolutiv, adică prin pași mici și bine țintiți, care să asigure o creștere constantă a televiziunilor autohtone cu propriul conținut care să corespundă prevederilor legale.

„Acțiuni revoluționare de genul suspendării sau închiderii unor posturi TV cu audiență considerabilă, fără a oferi alternativă spectatorilor, nu face bine nici pieței de publicitate și nici industriei TV în general. În urma acestor acțiuni, spectatorii pleacă spre posturile retransmise și nu vor mai fi tentați să revină”, menționează directorul CASAMEDIA.

Strategia audiovizualului care să dezvolte pluralismul

De fapt, Republica Moldova are o strategie de dezvoltare a pieței TV. Consiliul Audiovizualului (CA) a aprobat, în luna august a anului trecut, Strategia de dezvoltare a domeniului audiovizual pentru anii 2023-2027. Potrivit CA, scopul acesteia constă în „asigurarea unui pluralism audiovizual real, caracteristic prin întrunirea cumulativă a următoarelor particularități: diversitate de furnizori de servicii media, de servicii media audiovizuale și de programe audiovizuale în cadrul aceluiași serviciu media audiovizual; prezența opiniilor publicului larg în serviciile media audiovizuale, în special a celor liniare; prezența furnizorilor de servicii media liberi, autonomi, independenți economic și editorial; accesul publicului larg la gama de opinii prezente în serviciile media audiovizuale”.

În 15 ani, piața TV s-a redus de la 25 la șase milioane de euro

Dumitru Țîra, directorul general al Realitatea TV, afirmă că piața autohtonă de televiziune a fost întotdeauna subdezvoltată, deoarece s-a bazat conjunctural pe anumite influențe ale grupurilor de interese politico-economice, care finanțau posturile TV. Acestea nu depindeau de publicitate și, astfel, nu a fost posibilă crearea unei piețe normale, care să se dezvolte firesc, în urma unei competiții corecte. Nici azi nu există televiziuni sustenabile. Acestea sunt prea scumpe pentru piața noastră, care are o valoare foarte mică chiar și pentru unul din cele mai mici Produse Interne Brute din Europa.

Potrivit directorului Realitatea TV, după criza din 2008-2009, piața de televiziune a căzut de la volumul de 25 de milioane de euro la 10-12 milioane de euro. Până în 2021, aceasta a urcat la 12,5 milioane. Anul trecut, urma să mai crească până la 13 milioane, însă, din cauza războiului, a scăzut la 9,5 milioane de euro. O parte din această sumă a revenit agențiilor de publicitate pentru serviciile prestate, iar la televiziuni au ajuns în final circa șapte milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru 2023, prognoza era de șapte milioane, însă, în urma deciziilor din octombrie, volumul pieței ar putea să scadă sub șase milioane până la finele anului curent. De regulă, în lunile noiembrie și decembrie, companiile alocă cei mai mulți bani pentru publicitate.

După excluderea celor 12 posturi, pe piața TV au rămas ceva mai mult de 40 de canale – un număr mult prea mare pentru o piață atât de mica. Dumitru Țîra spune că și trei televiziuni ar fi prea multe pentru un astfel de buget.

„Este rezultatul unei politici incoerente față de televiziunile autohtone, deoarece piața noastră a devenit o struțocămilă, un hibrid al tuturor influențelor de-a lungul anilor”, menționează el.

Efectiv, noi avem televiziuni autohtone numărate, care produc conținut, care formează o grilă conceptuală închegată în ce privește formarea, educarea, distracția cetățenilor prin intermediul TV. În rest, există diferite combinații, posturi hibrid, care se bazează, pe de o parte, pe retransmisie, iar, pe de altă parte, fac un minim de conținut neconcurențial.

„Dacă am face o analiză a spațiilor publicitare, am vedea că, de fapt, conținutul străin pe aceste posturi acumulează cea mai multă audiență și, respectiv, transpusă în bani, ca puncte de audiență și vânzări de publicitate”, spune Dumitru Țîra.

Deși au existat mai multe încercări de a echilibra situația, fiind adoptat și noul Cod al audiovizualului, mereu se găsesc modalități pentru a ocoli prevederile legislației. Drept urmare, există în continuare mai multe televiziuni care, cu un număr de angajați mic și cu un efort minim, au încasări care depășesc de trei-patru ori cheltuielile lor anuale. Este o concurență neloială.

„Pentru a construi o piață adevărată, Republica Moldova are nevoie de doi-trei ani ca să ajungă la 3-4 televiziuni autohtone adevărate. Letonia, spre exemplu, are opt, Lituania – 12. Acestea trăiesc pe bani din publicitate și din proiecte comerciale”, spune directorul Realitatea TV.

În aceste țări, datorită concurenței loiale, crește valoarea jurnaliștilor de știri și de entertainment și, în final, calitatea produsului audiovizual autohton. Azi, în Republica Moldova, emisiunile sunt produse de cel mult 10 oameni, ele fiind nevoite să concureze cu emisiuni produse în Federația Rusia de 120 de oameni pe tură, care sunt înlocuiți a doua zi de alți 120 de oameni. Evident, la noi nu există capacitatea de a crește sau de a dezvolta un conținut calitativ atât timp cât suntem într-o concurență atât de inegală.

Este necesară o reconceptualizare

Ce-i de făcut? Potrivit Codului audiovizualului, radiodifuzorii autohtoni sunt obligați, în prezent, să aibă opt ore de producție proprie, dintre care patru – de primă difuzare. Dumitru Țîra menționează că este un volum infim, deoarece aceste patru ore pot fi completate cu două buletine de știri și două talk-show-uri politice și sociale pe zi. Acestea mai sunt odată retransmise la alte ore și așa se fac opt ore de conținut propriu.

Problema cea mare o constituie retransmisiunile din Federația Rusă, care reprezintă cu totul altă afacere.

„Putem să avem și 300 de canale rusești, însă care să nu aibă dreptul de plasare a publicității. Au existat încercări de plasare a publicității doar în emisiunile autohtone, însă acestea nu s-au transformat în practici constante”, spune expertul.

Astfel de practici ar fi soluția pentru dezvoltarea industriei TV autohtone, ar stimula posturile să facă produse bune, care să atragă audiență și cei mai competitivi ar fi și cei mai de succes. Astfel, s-ar pune bazele unei piețe TV normale. Dar atâta timp cât veniturile posturilor vor depinde de conținutul extern, piața va rămâne subdezvoltată.

„Acum, banii ajung, de regulă, în televiziuni care nu investesc în conținut. Respectiv, televiziunile care ar vrea să investească în conținut nu primesc acești bani. De aceea trebuie regândită în întregime concepția pieței audiovizualului din Republica Moldova”, consideră managerul.

Însă pentru aceasta, ar trebui să fie trasă o linie foarte clară între retransmisia posturilor și conținutul străin, care sunt un tip de afacere și televiziune, care este altceva. Cine vrea să facă televiziune, trebuie să corespundă anumitor criterii, să creeze o televiziune autohtonă.

Până la urmă, criza de pe piața TV se reflectă și în popularitatea profesiei de jurnalist. Dacă acum 10 ani toate fetele voiau să fie vedete TV, azi nu există jurnaliști pe piața muncii. Este o problemă gravă de sistem pe toată industria.

Audiența migrează pe internet, televiziunile urmează să se adapteze

În ultimul timp, are loc o migrare a audienței TV spre internet. Este o tendință globală, iar televiziunile urmează să se adapteze. Totuși, Dumitru Țîra este sigur că, deși formele se diversifică, TV-ul nu va dispărea, este și va rămâne în casa fiecărui om.

„TV-ul migrează spre online. Online-ul – spre rețelele sociale. N-ai cum sta în calea progresului. Dacă e să fim un pic vizionari, TV-u o să devină producător de conținut video. În marile țări ale lumii, televiziunea rămâne destul de populară. Pentru asta e nevoie de conținut de calitate. Acum nu mai avem vedete TV, nu avem persoane de referință, nu există modele de urmat. Industria este în suferință și, pentru a redresa situația, sunt necesare investiții, dezvoltare și susținere din partea statului”, conchide directorul Realitatea TV.