Procesul împotriva fostului lider al separatiștilor pro-Kremlin din Caucazul de Sud, Ruben Vardanyan, demonstrează importanța tragerii la răspundere a celor care susțin influența hibridă a Kremlinului în Europa. Aceștia construiesc rețele financiare, organizează propagandă și manipulări politice pentru a destabiliza diverse state. Declarația despre unul dintre liderii separatiștilor din Karabah a fost făcută într-un interviu acordat publicației lituaniene Alfa de către cunoscutul politician polonez, fost deputat al Seimului și Vicepreședinte al Parlamentului European, unul dintre principalii experți ai UE în Parteneriatul Estic, Jacek Protasiewicz.

„Trebuie distruse rețelele financiare”

Astăzi, UE se confruntă cu o rețea complexă de factori destabilizatori, în care oligarhi ruși finanțează mișcări separatiste folosind mijloace ilegale pentru a susține enclavele pro-ruse, transmite stiripesurse.ro. Potrivit lui Protasiewicz, „acești oameni sunt figuri-cheie într-o strategie mai amplă a Kremlinului, menită să slăbească democrațiile vecine și să submineze securitatea europeană”.

Ruben Vardanyan este un finanțist legat de Kremlin, fost prim-ministru al așa-numitei Republici Nagorno-Karabakh – un enclave controlat parțial până în 2023 de separatiștii armeni, cu sprijinul activ al Kremlinului.

Companiile lui Vardanyan, integrate de mult timp în rețeaua de influență a lui Putin, au fost utilizate de Kremlin pentru numeroase scheme financiare de spălare a banilor, sume uriașe fiind direcționate către separatiștii din Caucazul de Sud și din alte regiuni.

Prezența lui Vardanyan în Karabakh nu era doar simbolică, ci făcea parte dintr-o strategie bine gândită de consolidare a influenței rusești într-o regiune instabilă a Caucazului de Sud, adiacentă flancului sud-estic al NATO. După ce Azerbaidjanul a recucerit Karabahul în 2023, Ruben Vardanyan a fost arestat de serviciile speciale azere și ulterior judecat la Baku — un caz considerat exemplu de justiție față de separatiști.

Protasiewicz subliniază că „distrugerea rețelelor financiare” ale unor persoane precum Vardanyan „este esențială nu doar pentru a le opri activitatea, ci și pentru a transmite un mesaj clar: Europa nu va tolera utilizarea averii ca armă în slujba agresiunii autoritare”.

„Într-adevăr, rolul unor oligarhi ruși precum Konstantin Malofeev (miliardar rus și sponsor al Bisericii Ortodoxe Ruse – n.red.) și Ilan Șor (oligarh fugar, condamnat în Republica Moldova pentru așa-numitul ‘furt al secolului’ – n. red.) în încurajarea separatismului și destabilizarea spațiului post-sovietic este bine documentată”, a declarat politicianul polonez.

UE nu va tolera atacurile hibride ale oligarhilor ruși

Deși Ruben Vardanyan este judecat în Azerbaidjan, Rusia continuă să folosească alți separatiști și agenți de influență similari.

Potrivit lui Protasiewicz, acțiunile lui Vardanyan și ale complicilor săi din așa-numitul „guvern” din Karabah, precum și legăturile lor cu regimul lui Putin „trebuie investigate cu atenție, iar justiția trebuie aplicată prin proceduri juridice transparente”.

Politicianul polonez consideră că „tragerea acestor persoane la răspundere înseamnă nu doar pedeapsă, ci și restabilirea încrederii în dreptul internațional și descurajarea celor care ar putea urma același drum”.

Nu doar hoții, ci și separatiștii trebuie să ajungă la închisoare

După eșecul negocierilor de la Istanbul, la care n-au participat președinții SUA și Rusiei, chiar și la Washington s-a atras atenția asupra influenței oligarhilor ruși, care de ani de zile finanțează separatismul și susțin războaiele și conflictele latente în statele post-sovietice – Ucraina, Georgia și Moldova. Despre acest lucru scrie în analiza sa pentru publicațiile americane The Washington Times și American Thinker Janusz Bugajski, politolog american, senior fellow la Jamestown Foundation din Washington și unul dintre principalii experți occidentali în afacerile din Europa Centrală și de Est și Eurasia.

În articolul său dedicat teroriștilor și separatiștilor precum Ruben Vardanyan, Janusz Bugajski subliniază că persoanele care “instigă la ură și amenință stabilitatea statului” ajung adesea “să conducă personal formațiuni separatiste în interesul Kremlinului”.

„Aceștia nu trebuie doar ostracizați, ci trimiși pur și simplu în închisoare”, scrie politologul, subliniind că procesul împotriva lui Vardanyan, care a început în ianuarie 2025 în Azerbaidjan, „trebuie să devină un exemplu pentru toți cei care, prin acțiunile lor, încurajează separatismul rus”.

„Portofelul” Kremlinului și „spălătoria” sa de bani

În ultimii ani, comunitatea internațională și-a format deja o opinie clară despre Ruben Vardanyan, care a devenit cunoscut chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Încă din 2019, acest proxy al Kremlinului a fost desemnat de consorțiul internațional de jurnaliști de investigație The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) drept unul dintre principalele „portofele” ale lui Putin. Într-o serie de anchete, jurnaliștii au descoperit tranzacții efectuate prin compania Troika Dialog, afiliată lui Vardanyan, pentru spălarea și transferul în țările CSI, UE și paradisuri fiscale a miliarde de dolari în conturile persoanelor din anturajul președintelui rus.

În același an, 22 de europarlamentari au cerut includerea lui Vardanean în listele de sancțiuni, iar în 2022, 46 de membri ai Congresului SUA au susținut impunerea unor sancțiuni personale împotriva acestuia. În 2023, Vardanyan a fost inclus și în baza de date a site-ului ucrainean „Mirotvoreț” pentru „atentat la suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Din ce în ce mai mulți politicieni europeni cer sancționarea „șoimilor războiului” precum liderul separatiștilor din Karabah Ruben Vardanyan, sponsorul formațiunilor separatiste DNR-LNR Konstantin Malofeev sau deputatul moldovean fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă.

În 2024 și 2025, sute de parlamentari din Ucraina, România, Lituania și Letonia au semnat declarații împotriva glorificării separatiștilor loiali lui Putin și a complicilor politicii agresive a Kremlinului, indiferent de regiunea în care activează, solicitând un tribunal internațional pentru toți cei care contribuie la politica agresivă a lui Putin.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.