Procesul împotriva fostului lider al separatiștilor pro-Kremlin din Caucazul de Sud, Ruben Vardanyan, demonstrează importanța tragerii la răspundere a celor care susțin influența hibridă a Kremlinului în Europa. Aceștia construiesc rețele financiare, organizează propagandă și manipulări politice pentru a destabiliza diverse state. Declarația despre unul dintre liderii separatiștilor din Karabah a fost făcută într-un interviu acordat publicației lituaniene Alfa de către cunoscutul politician polonez, fost deputat al Seimului și Vicepreședinte al Parlamentului European, unul dintre principalii experți ai UE în Parteneriatul Estic, Jacek Protasiewicz.

„Trebuie distruse rețelele financiare”

Astăzi, UE se confruntă cu o rețea complexă de factori destabilizatori, în care oligarhi ruși finanțează mișcări separatiste folosind mijloace ilegale pentru a susține enclavele pro-ruse, transmite stiripesurse.ro. Potrivit lui Protasiewicz, „acești oameni sunt figuri-cheie într-o strategie mai amplă a Kremlinului, menită să slăbească democrațiile vecine și să submineze securitatea europeană”.

Ruben Vardanyan este un finanțist legat de Kremlin, fost prim-ministru al așa-numitei Republici Nagorno-Karabakh – un enclave controlat parțial până în 2023 de separatiștii armeni, cu sprijinul activ al Kremlinului.

Companiile lui Vardanyan, integrate de mult timp în rețeaua de influență a lui Putin, au fost utilizate de Kremlin pentru numeroase scheme financiare de spălare a banilor, sume uriașe fiind direcționate către separatiștii din Caucazul de Sud și din alte regiuni.

Prezența lui Vardanyan în Karabakh nu era doar simbolică, ci făcea parte dintr-o strategie bine gândită de consolidare a influenței rusești într-o regiune instabilă a Caucazului de Sud, adiacentă flancului sud-estic al NATO. După ce Azerbaidjanul a recucerit Karabahul în 2023, Ruben Vardanyan a fost arestat de serviciile speciale azere și ulterior judecat la Baku — un caz considerat exemplu de justiție față de separatiști.

Protasiewicz subliniază că „distrugerea rețelelor financiare” ale unor persoane precum Vardanyan „este esențială nu doar pentru a le opri activitatea, ci și pentru a transmite un mesaj clar: Europa nu va tolera utilizarea averii ca armă în slujba agresiunii autoritare”.

„Într-adevăr, rolul unor oligarhi ruși precum Konstantin Malofeev (miliardar rus și sponsor al Bisericii Ortodoxe Ruse – n.red.) și Ilan Șor (oligarh fugar, condamnat în Republica Moldova pentru așa-numitul ‘furt al secolului’ – n. red.) în încurajarea separatismului și destabilizarea spațiului post-sovietic este bine documentată”, a declarat politicianul polonez.

UE nu va tolera atacurile hibride ale oligarhilor ruși

Deși Ruben Vardanyan este judecat în Azerbaidjan, Rusia continuă să folosească alți separatiști și agenți de influență similari.

Potrivit lui Protasiewicz, acțiunile lui Vardanyan și ale complicilor săi din așa-numitul „guvern” din Karabah, precum și legăturile lor cu regimul lui Putin „trebuie investigate cu atenție, iar justiția trebuie aplicată prin proceduri juridice transparente”.

Politicianul polonez consideră că „tragerea acestor persoane la răspundere înseamnă nu doar pedeapsă, ci și restabilirea încrederii în dreptul internațional și descurajarea celor care ar putea urma același drum”.

Nu doar hoții, ci și separatiștii trebuie să ajungă la închisoare

După eșecul negocierilor de la Istanbul, la care n-au participat președinții SUA și Rusiei, chiar și la Washington s-a atras atenția asupra influenței oligarhilor ruși, care de ani de zile finanțează separatismul și susțin războaiele și conflictele latente în statele post-sovietice – Ucraina, Georgia și Moldova. Despre acest lucru scrie în analiza sa pentru publicațiile americane The Washington Times și American Thinker Janusz Bugajski, politolog american, senior fellow la Jamestown Foundation din Washington și unul dintre principalii experți occidentali în afacerile din Europa Centrală și de Est și Eurasia.

În articolul său dedicat teroriștilor și separatiștilor precum Ruben Vardanyan, Janusz Bugajski subliniază că persoanele care “instigă la ură și amenință stabilitatea statului” ajung adesea “să conducă personal formațiuni separatiste în interesul Kremlinului”.

„Aceștia nu trebuie doar ostracizați, ci trimiși pur și simplu în închisoare”, scrie politologul, subliniind că procesul împotriva lui Vardanyan, care a început în ianuarie 2025 în Azerbaidjan, „trebuie să devină un exemplu pentru toți cei care, prin acțiunile lor, încurajează separatismul rus”.

„Portofelul” Kremlinului și „spălătoria” sa de bani

În ultimii ani, comunitatea internațională și-a format deja o opinie clară despre Ruben Vardanyan, care a devenit cunoscut chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Încă din 2019, acest proxy al Kremlinului a fost desemnat de consorțiul internațional de jurnaliști de investigație The Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) drept unul dintre principalele „portofele” ale lui Putin. Într-o serie de anchete, jurnaliștii au descoperit tranzacții efectuate prin compania Troika Dialog, afiliată lui Vardanyan, pentru spălarea și transferul în țările CSI, UE și paradisuri fiscale a miliarde de dolari în conturile persoanelor din anturajul președintelui rus.

În același an, 22 de europarlamentari au cerut includerea lui Vardanean în listele de sancțiuni, iar în 2022, 46 de membri ai Congresului SUA au susținut impunerea unor sancțiuni personale împotriva acestuia. În 2023, Vardanyan a fost inclus și în baza de date a site-ului ucrainean „Mirotvoreț” pentru „atentat la suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Din ce în ce mai mulți politicieni europeni cer sancționarea „șoimilor războiului” precum liderul separatiștilor din Karabah Ruben Vardanyan, sponsorul formațiunilor separatiste DNR-LNR Konstantin Malofeev sau deputatul moldovean fugar Ilan Șor, condamnat pentru fraudă.

În 2024 și 2025, sute de parlamentari din Ucraina, România, Lituania și Letonia au semnat declarații împotriva glorificării separatiștilor loiali lui Putin și a complicilor politicii agresive a Kremlinului, indiferent de regiunea în care activează, solicitând un tribunal internațional pentru toți cei care contribuie la politica agresivă a lui Putin.

La Moscova, pe acoperișul Mausoleului lui Lenin din Piața Roșie, au fost mobilizate trupe specializate în combaterea dronelor, potrivit unor imagini publicate de Nexta, scrie antena3.ro.

Prezența echipelor anti-dronă scoate în evidență măsurile de protecție adoptate de autoritățile ruse pentru apărarea Moscovei, în contextul atacurilor ucrainene din ultimele luni. Mausoleul lui Lenin este situat în Piața Roșie, în apropierea Kremlinului, și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective istorice și simbolice ale Rusiei.

Autoritățile ruse au închis vineri toate cele 4 aeroporturi din Moscova – Vnukovo, Domodedovo, Șeremetievo și Jukovski – în urma unor alerte legate de atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei Rusiei, informează The Moscow Times.

„Au fost adoptate restricții temporare, necesare pentru asigurarea siguranței zborurilor”, a anunțat Agenția Federală rusă de Transport Aerian.

Aceasta este a cincea oară în luna octombrie când zborurile de pe principalele aeroporturi din Moscova sunt suspendate, ca urmare a amenințărilor atacurilor dronelor ucrainene.

Săptămâna trecută, aeroporturile din Moscova au fost închise timp de aproape 7 ore, ca urmare a unei alerte aeriene privind atacuri cu drone ucrainene – peste 350 de zboruri au fost anulate sau întârziate, iar unele avioane care zburau spre capitală au fost redirecționate către alte aeroporturi. Pe 16 octombrie, toate aeroporturile din Moscova au fost de asemenea închise din cauza amenințării legate de atacurile cu drone.

La aeroportul Șeremetievo din Moscova a fost emisă o „alertă aeriană”, ca urmare a unui atac cu drone. Pasagerii din terminalele aeroportului au fost evacuați și duși „în adăposturi sigure”.