Liderii Marii Britanii, Canadei şi Franţei au ameninţat cu sancţiuni împotriva Israelului în cazul în care acesta nu opreşte o nouă ofensivă militară în Gaza şi nu ridică restricţiile privind ajutoarele, punând şi mai multă presiune pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu.

Armata israeliană a anunţat vineri începerea unei noi operaţiuni, iar luni Netanyahu a declarat că Israelul va prelua controlul asupra întregii Gaza.

Experţii internaţionali au avertizat deja asupra unei foamete iminente.

„Refuzul guvernului israelian de a acorda asistenţă umanitară esenţială populaţiei civile este inacceptabil şi riscă să încalce dreptul internaţional umanitar. Ne opunem oricărei încercări de extindere a coloniilor din Cisiordania. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancţiuni specifice”, se arată într-o declaraţie comună a guvernului britanic.

În replică, Netanyahu a declarat că „liderii de la Londra, Ottawa şi Paris oferă un premiu uriaş pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie, invitând în acelaşi timp alte atrocităţi de acest gen”.

El a declarat că Israelul se va apăra prin mijloace corecte până la obţinerea unei victorii totale, reiterând condiţiile Israelului pentru încheierea războiului, care includ eliberarea ostaticilor rămaşi şi demilitarizarea fâşiei Gaza. Israelul a blocat de la începutul lunii martie intrarea în Gaza a medicamentelor, alimentelor şi combustibilului pentru a încerca să preseze Hamas să elibereze ostaticii pe care gruparea militantă palestiniană i-a luat pe 7 octombrie 2023, când a atacat comunităţile israeliene.

„Am susţinut întotdeauna dreptul Israelului de a apăra israelienii împotriva terorismului. Dar această escaladare este total disproporţionată”, au afirmat cei trei lideri occidentali în declaraţia comună.

Aceştia au afirmat că nu vor sta cu mâinile în sân în timp ce guvernul lui Netanyahu va continua „aceste acţiuni atroce”.

Aceştia şi-au declarat sprijinul pentru eforturile conduse de Statele Unite, Qatar şi Egipt pentru o încetare imediată a focului în Gaza şi au afirmat că s-au angajat să recunoască un stat palestinian ca parte a unei soluţii a conflictului bazată pe două state. Hamas a salutat declaraţia comună, descriind poziţia ca fiind „un pas important” în direcţia corectă către restabilirea principiilor dreptului internaţional.

Netanyahu a declarat că Israelul va obţine „victoria completă” atât prin eliberarea celor 58 de ostatici încă deţinuţi de Hamas în Gaza, cât şi prin distrugerea grupului militant palestinian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar în timp ce armata avertiza cu privire la atac, reporterii Reuters au văzut camioane cu ajutoare care se îndreptau spre nordul Gazei, după ce alarma globală crescândă l-a forţat pe Netanyahu să ridice blocada impusă în martie.

Israelul a afirmat că ajutorul a fost furat de Hamas, acuzaţie pe care Hamas o neagă. Ţările europene, inclusiv Franţa, Germania şi Marea Britanie, au declarat că situaţia din Gaza este intolerabilă şi chiar şi sprijinul Statelor Unite părea să se clatine.

#Canada #Fasia Gaza #Franta #Marea Britanie

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.