Liderii Marii Britanii, Canadei şi Franţei au ameninţat cu sancţiuni împotriva Israelului în cazul în care acesta nu opreşte o nouă ofensivă militară în Gaza şi nu ridică restricţiile privind ajutoarele, punând şi mai multă presiune pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu.

Armata israeliană a anunţat vineri începerea unei noi operaţiuni, iar luni Netanyahu a declarat că Israelul va prelua controlul asupra întregii Gaza.

Experţii internaţionali au avertizat deja asupra unei foamete iminente.

„Refuzul guvernului israelian de a acorda asistenţă umanitară esenţială populaţiei civile este inacceptabil şi riscă să încalce dreptul internaţional umanitar. Ne opunem oricărei încercări de extindere a coloniilor din Cisiordania. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancţiuni specifice”, se arată într-o declaraţie comună a guvernului britanic.

În replică, Netanyahu a declarat că „liderii de la Londra, Ottawa şi Paris oferă un premiu uriaş pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie, invitând în acelaşi timp alte atrocităţi de acest gen”.

El a declarat că Israelul se va apăra prin mijloace corecte până la obţinerea unei victorii totale, reiterând condiţiile Israelului pentru încheierea războiului, care includ eliberarea ostaticilor rămaşi şi demilitarizarea fâşiei Gaza. Israelul a blocat de la începutul lunii martie intrarea în Gaza a medicamentelor, alimentelor şi combustibilului pentru a încerca să preseze Hamas să elibereze ostaticii pe care gruparea militantă palestiniană i-a luat pe 7 octombrie 2023, când a atacat comunităţile israeliene.

„Am susţinut întotdeauna dreptul Israelului de a apăra israelienii împotriva terorismului. Dar această escaladare este total disproporţionată”, au afirmat cei trei lideri occidentali în declaraţia comună.

Aceştia au afirmat că nu vor sta cu mâinile în sân în timp ce guvernul lui Netanyahu va continua „aceste acţiuni atroce”.

Aceştia şi-au declarat sprijinul pentru eforturile conduse de Statele Unite, Qatar şi Egipt pentru o încetare imediată a focului în Gaza şi au afirmat că s-au angajat să recunoască un stat palestinian ca parte a unei soluţii a conflictului bazată pe două state. Hamas a salutat declaraţia comună, descriind poziţia ca fiind „un pas important” în direcţia corectă către restabilirea principiilor dreptului internaţional.

Netanyahu a declarat că Israelul va obţine „victoria completă” atât prin eliberarea celor 58 de ostatici încă deţinuţi de Hamas în Gaza, cât şi prin distrugerea grupului militant palestinian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar în timp ce armata avertiza cu privire la atac, reporterii Reuters au văzut camioane cu ajutoare care se îndreptau spre nordul Gazei, după ce alarma globală crescândă l-a forţat pe Netanyahu să ridice blocada impusă în martie.

Israelul a afirmat că ajutorul a fost furat de Hamas, acuzaţie pe care Hamas o neagă. Ţările europene, inclusiv Franţa, Germania şi Marea Britanie, au declarat că situaţia din Gaza este intolerabilă şi chiar şi sprijinul Statelor Unite părea să se clatine.

#Canada #Fasia Gaza #Franta #Marea Britanie

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a demis miercuri, 19 august, o funcționară de rang înalt a Președinției ucrainene, Irina Mudra, adjuncta șefului său de cabinet, transmit știrileprotv.ro.

Zelenski a demis-o în contextul în care autoritățile anticorupție au anunțat o operațiune care vizează membri ai biroului prezidențial și un deputat ucrainean, transmite news.ro. Decizia vine la o zi după criticile vehemente ale fostului ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, care a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului.

Decretul prin care Irina Mudra a fost demisă a fost publicat miercuri pe site-ul președinției, iar Agenția Națională Anticorupție (NABU) și Parchetul specializat (SAP) au anunțat că desfășoară o „operațiune specială menită să desființeze o organizație criminală care funcționa sub conducerea unui deputat ucrainean în exercițiu și a unui fost deputat, cu participarea unor înalți funcționari ai Președinției ucrainene”.

Spălarea a 150 de milioane de hrivne

Potrivit NABU, suspecții ar fi spălat 150 de milioane de hrivne (aproximativ 2,8 milioane de euro) cu scopul de a plăti cauțiunea unui acuzat într-un alt caz major de corupție care a zguduit Ucraina anul trecut. Cazul se referea la deturnări masive de fonduri în sectorul energetic și a dus la demisia miniștrilor justiției și energiei, precum și la plecarea din funcție a șefului cancelariei prezidențiale, Andrii Iermak, considerat unul dintre cei mai influenți oameni din Ucraina.

Anchetatorii susțin că acest vast sistem de corupție a fost organizat de Timour Mindici, un om de afaceri considerat un prieten apropiat al președintelui Zelenski, care a fugit în străinătate.

Un context politic tensionat

Demiterea Irinei Mudra are loc într-un context politic tensionat, la o zi după ce fostul ministru al apărării, Mîhailo Fedorov, demis în iulie, a denunțat corupția din Ucraina și a cerut organizarea unor alegeri prezidențiale, în ciuda războiului. Corupția este o problemă recurentă în Ucraina de mulți ani, iar de la începutul invaziei ruse din 2022 au izbucnit mai multe scandaluri majore, inclusiv în cadrul armatei.

Până în prezent, operațiunile NABU și SAP au dus rareori la condamnări în instanță. În 2025, Volodimir Zelenski a încercat să le retragă independența acestor două structuri anticorupție, înainte de a fi nevoit să dea înapoi în fața valului de proteste în rândul societății civile și al aliaților occidentali ai Kievului.

Până în prezent, nici președintele, nici șeful Cancelariei prezidențiale, Kirilo Budanov, nici Mudra însăși nu au făcut comentarii suplimentare cu privire la decizia lui Zelenski de a o demite.