Liderii Marii Britanii, Canadei şi Franţei au ameninţat cu sancţiuni împotriva Israelului în cazul în care acesta nu opreşte o nouă ofensivă militară în Gaza şi nu ridică restricţiile privind ajutoarele, punând şi mai multă presiune pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu.

Armata israeliană a anunţat vineri începerea unei noi operaţiuni, iar luni Netanyahu a declarat că Israelul va prelua controlul asupra întregii Gaza.

Experţii internaţionali au avertizat deja asupra unei foamete iminente.

„Refuzul guvernului israelian de a acorda asistenţă umanitară esenţială populaţiei civile este inacceptabil şi riscă să încalce dreptul internaţional umanitar. Ne opunem oricărei încercări de extindere a coloniilor din Cisiordania. Nu vom ezita să luăm măsuri suplimentare, inclusiv sancţiuni specifice”, se arată într-o declaraţie comună a guvernului britanic.

În replică, Netanyahu a declarat că „liderii de la Londra, Ottawa şi Paris oferă un premiu uriaş pentru atacul genocidar asupra Israelului din 7 octombrie, invitând în acelaşi timp alte atrocităţi de acest gen”.

El a declarat că Israelul se va apăra prin mijloace corecte până la obţinerea unei victorii totale, reiterând condiţiile Israelului pentru încheierea războiului, care includ eliberarea ostaticilor rămaşi şi demilitarizarea fâşiei Gaza. Israelul a blocat de la începutul lunii martie intrarea în Gaza a medicamentelor, alimentelor şi combustibilului pentru a încerca să preseze Hamas să elibereze ostaticii pe care gruparea militantă palestiniană i-a luat pe 7 octombrie 2023, când a atacat comunităţile israeliene.

„Am susţinut întotdeauna dreptul Israelului de a apăra israelienii împotriva terorismului. Dar această escaladare este total disproporţionată”, au afirmat cei trei lideri occidentali în declaraţia comună.

Aceştia au afirmat că nu vor sta cu mâinile în sân în timp ce guvernul lui Netanyahu va continua „aceste acţiuni atroce”.

Aceştia şi-au declarat sprijinul pentru eforturile conduse de Statele Unite, Qatar şi Egipt pentru o încetare imediată a focului în Gaza şi au afirmat că s-au angajat să recunoască un stat palestinian ca parte a unei soluţii a conflictului bazată pe două state. Hamas a salutat declaraţia comună, descriind poziţia ca fiind „un pas important” în direcţia corectă către restabilirea principiilor dreptului internaţional.

Netanyahu a declarat că Israelul va obţine „victoria completă” atât prin eliberarea celor 58 de ostatici încă deţinuţi de Hamas în Gaza, cât şi prin distrugerea grupului militant palestinian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar în timp ce armata avertiza cu privire la atac, reporterii Reuters au văzut camioane cu ajutoare care se îndreptau spre nordul Gazei, după ce alarma globală crescândă l-a forţat pe Netanyahu să ridice blocada impusă în martie.

Israelul a afirmat că ajutorul a fost furat de Hamas, acuzaţie pe care Hamas o neagă. Ţările europene, inclusiv Franţa, Germania şi Marea Britanie, au declarat că situaţia din Gaza este intolerabilă şi chiar şi sprijinul Statelor Unite părea să se clatine.

#Canada #Fasia Gaza #Franta #Marea Britanie

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți, 29 septembrie, că dacă România vrea să adere la euro până în 2035, trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv în 2030, întrucât ulterior mai este nevoie de câțiva ani pentru pregătirea aderării.

El a precizat că, pentru a adera la euro în 2035, România trebuie să iasă din procedura de deficit excesiv până în 2030, transmite presa română.

„Vrem ca în următoarea decadă să aderăm la euro. Până în 2035. Ca să aderăm la euro, trebuie să ieșim din procedura de deficit excesiv în 2030 și mai avem nevoie, bineînțeles, de niște ani de zile pentru a pregăti aderarea la euro. Și de ce aderarea la euro este o țintă mult mai bună de țară, o ancoră mult mai importantă decât consolidarea în sine, pentru că ea antrenează și competitivitatea economiei. Ne forțează să ne uităm și la cum întărim competitivitatea și nu doar cum facem consolidarea, care este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru creșterea economică”, a declarat Alexandru Nazare, marți, la lansarea volumului „Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală” de la Banca Națională a României.

Nazare a afirmat că ar trebui să existe linii roșii, care să fie respectate indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic.

„Consolidarea nu ne este impusă, nu ne este cerută nici de Comisie, nici de agenții, nici de alți factori externi. E vorba de ambiția noastră de a avea o economie mai puternică, de a juca un rol în regiunea asta economică despre care vorbim de ani de zile. Dar trebuie să și o exercităm. Și asta nu poate să vină din afară. Vine totdeauna din interior. Și pentru aceasta avem nevoie de mai mult curaj și de mai mult consens, de o înțelegere mai largă că anumite elemente legate de politica economică nu fac, nu ar trebui să facă parte din zona de conflict politic extrem. Că avem nevoie de niște linii roșii pe care să le ținem, indiferent ce se întâmplă cu ciclul politic”, a explicat ministrul interimar al Finanțelor.

El a fost întrebat cât timp mai dorește România să rămână în procedura de deficit excesiv.

„Sunt foarte importante aceste lucruri ca să putem să facem saltul următor și suntem într-o intersecție foarte importantă pentru consolidarea noastră. Cam cât vrem să stăm în procedura de deficit excesiv? Probabil că vom sta 10 ani. Cât vrem să stăm? 15 ani? Nu ne-am săturat, cam cât am fost penalizați de faptul că am stat în această procedură? Cu cât credibilitate se uită investitorii – vrem investiții, dar cu cât credibilitate se uită investitorii la România, care persistă în această procedură”, a subliniat Alexandru Nazare.