Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Rise: Afacerea imobiliară a lui Nicolae Botgros, pe un teren primit de la stat pentru „Lăutarii”

11 Mart. 2026, 12:29
 // Categoria: Politica // Autor:  Victoria Laur
11 Mart. 2026, 12:29 // Politica //  Victoria Laur

Autoritățile au oferit Asociației „Lăutarii” un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i-au mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”, conform unui unei investigații publicate de Rise Moldova. În cele din urmă, unul dintre beneficiarii locuințelor din complexul rezidențial ridicat a devenit soția unui fost deputat.

Conform publicației, în anul 2007, Asociaţia cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. La acel moment, președintele țării era Vladimir Voronin, iar premier – Vasile Tarlev. Imobilul se află în zona Palatului de Cultură al Feroviarilor, acolo urmând să fie ridicat un Centru internațional folcloric „Lăutarii”, care ar include un studiou, o școală, o cramă-muzeu și spații hoteliere.

Pentru construcție, a fost semnat un contract de societate civilă cu Estate Invest Company SRL – companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, fost deputat ales pe listele Partidului Liberal. Dacă în planul inițial era vorba despre un complex hotelier, ulterior în documente au apărut și clădiri rezidențiale. Primăria Chișinău a refuzat atunci să ofere autorizații, invocând că planurile de edificare a clădirilor nu corespund cu destinația din decizia Guvernului, prin care s-a acordat terenul.

În ianuarie 2019, Guvernul Filip a decis să permită Asociației „Lăutarii” să construiască spațiile locative, pentru a susține tinere talente. La scurt timp după această decizie, Nicolae Botgros a promovat referendumul pentru micșorarea numărului de deputați și s-a înscris la alegeri, apoi și-a retras candidatura.

Odată cu decizia Guvernului Filip, autorizațiile de construcție au fost obținute, iar blocurile rezidențiale – construite. În loc de două clădiri, însă, au apărut trei, însă nici una dintre ele nu a devenit Centru Cultural, notează Rise.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima clădire, cu șase nivele, care ar fi trebuie să fie Centru Cultural, are circa 20 de apartamente și circa 1500 de metri pătrați, aparținând integral Asociației „Lăutarii”.

Cele mai multe proprietăți în blocul „lăutarilor” i-au revenit unei femei care lucrează contabilă la un producător vinicol. Ea a cumpărat patru locuințe cu o suprafață totală de aproape 210 metri pătrați într-o singură zi – 11 ianuarie 2021. Ea a vândut trei, apoi și pe al patrulea.

După suprafața bunurilor cumpărate, lider s-a dovedit a fi directorul tehnic al unei companii deținute de Svetlana Dîrda, soția fostului deputat liberal. El a preluat în blocul „lăutarilor” un spațiu comercial de 275 de metri pătrați, precum și un apartament de 69 de metri pătrați.

În 2021, când au fost efectuate majoritatea tranzacțiilor imobiliare cu locuințele din blocul respectiv, venitul raportat de Asociația „Lăutarii” a fost cel mai mare, comparativ cu anii precedenți și cei care au urmat. Este vorba despre circa 11 milioane de lei.

Nicolae Botgros nu a comentat deocamdată informațiile publicate de jurnaliști.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 15:16
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
17 Aug. 2026, 15:16 // Slider //  Vlada Ciorici

Economia va crește mai lent decât se estima anterior. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2026 de la 2,2% la 1,8%, pe fondul deteriorării situației economice externe, al conflictului din Orientul Mijlociu, al scumpirii resurselor energetice și al incertitudinilor geopolitice.

Potrivit prognozei macroeconomice actualizate, PIB-ul va ajunge în acest an la aproximativ 388 de miliarde de lei, echivalentul a 19,4 miliarde de euro. Pentru următorii ani, ministerul estimează o accelerare treptată a economiei: creștere de 2,8% în 2027, 3,2% în 2028 și 3,4% în 2029, când PIB-ul ar urma să ajungă la 497,4 miliarde de lei, sau 24,5 miliarde de euro.

Noua prognoză este mai pesimistă decât cea prezentată în primăvară. Atunci, ministerul anticipa o creștere de 2,2% în 2026 și un ritm de 3,6%, 4% și 4,2% în următorii trei ani. Astfel, estimările pentru întreaga perioadă 2026-2029 au fost revizuite în jos.

Un factor important pentru relansare vor fi investițiile. După creșterea de 16,9% din 2025, acestea vor avansa cu aproximativ 4,5% în 2026, urmând ca ritmul să ajungă la 7,2-8,5% anual în 2027-2029, dacă situația geopolitică se stabilizează.

Și consumul va încetini: ministerul prognozează un avans de numai 1,6% în 2026, comparativ cu 3,5% anul trecut. Inflația, energia mai scumpă și prețurile bunurilor importate sunt principalele presiuni asupra puterii de cumpărare. În schimb, salariul mediu este estimat să urce la 17 000 de lei, iar până în 2029 la circa 22 700 de lei.

Prețurile rămân însă o problemă. Inflația medie pentru 2026 este prognozată la 7,3%, iar la sfârșitul anului ar putea ajunge la 8,2%. Pentru anii următori, ministerul anticipează o temperare spre 5-6%.

Pe partea externă, exporturile de bunuri și servicii ar putea crește cu 11,7% în 2026, în timp ce importurile sunt prognozate să avanseze cu 7,5%. Agricultura ar urma să crească cu aproximativ 7%, iar industria cu 5%. Construcțiile, în schimb, riscă să stagneze în acest an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Estimarea ministerului este apropiată de cele ale instituțiilor internaționale: Comisia Europeană vede o creștere de 2% pentru Moldova în 2026, iar Banca Mondială și FMI – de 1,9%. Pentru 2027, prognozele variază între 2,2% și 3,8%. Ministerul avertizează că evoluția economiei va depinde în continuare de situația geopolitică și energetică. Noi șocuri externe, fenomene meteorologice extreme sau agravarea conflictelor din regiune ar putea afecta investițiile, prețurile și veniturile populației.