Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Studiu: Sfârșitul Universului ar putea fi mai apropiat decât ne imaginăm

10 Dec. 2025, 07:13
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Redacția Realitatea
10 Dec. 2025, 07:13 // Cosmos //  Redacția Realitatea

Universul nu este cu adevărat infinit, chiar dacă, din perspectiva noastră limitată, așa poate părea. Un nou studiu arată că până și cele mai „indestructibile” obiecte cosmice — găurile negre, stelele neutronice și piticele albe — nu sunt eterne. În intervale de timp incomprehensibil de lungi, aceste structuri își pierd treptat masa și ajung să „se evapore”, lăsând în urmă un Univers tot mai gol și mai rece.

Prin această concluzie, cercetarea contrazice ideea anterioară conform căreia doar găurile negre ar suferi un astfel de proces. Dacă și alte obiecte masive se evaporă, sfârșitul Universului ar putea surveni mai devreme decât se presupunea — chiar dacă vorbim, totuși, despre perioade de timp inimaginabil de îndepărtate, informează antena.ro. 

Pe scurt, oamenii de știință din studiu citat de Earth.com argumentează că:

  • nu doar găurile negre se evaporă, ci și stelele foarte compacte, cum ar fi stelele neutronice și piticele albe;
  • asta se întâmplă pentru că continuumul spațiu-timp este curbat de gravitație și la scară cuantică apar particule din „nimic”;
  • nimic cu masă nu e veșnic,  totul se transformă foarte încet în particule și radiație, iar Universul devine tot mai gol și mai rece;

Oamenii de știință au analizat ce se întâmplă atunci când gravitația curbează continuumul spațiu-timp, așa cum prevede teoria relativității, și când câmpurile cuantice sunt urmărite pe perioade foarte lungi. Efecte minuscule, care astăzi par inofensive, ar putea decide în tăcere soarta a tot ceea ce este alcătuit din materie. În concluzie, Universul nu se „termină” brusc, ci se stinge foarte, foarte lent, la un orizont de timp care nu poate fi conceput de mintea umană.

Prezicerea sfârșitului Universului

Studiul a fost elaborat de trei cercetători de la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda: expertul în găuri negre Heino Falcke, fizicianul cuantic Michael Wondrak și matematicianul Walter van Suijlekom.

Aceștia argumentează că găurile negre, dar și stelele dense precum stelele neutronice, pot pierde masă printr-un proces de evaporare asemănător radiației Hawking. Mulți s-au întrebat cât timp ar dura un astfel de proces.

Pentru a le înțelege munca, este util să ne amintim ideea de bază din spatele radiației Hawking.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Conform acestei teorii, efectele cuantice din apropierea orizontului evenimentelor al unei găuri negre o determină să emită un flux slab de particule și să piardă lent masă, astfel încât nici măcar o gaură neagră nu este permanentă.

Lucrarea se întreabă ce se întâmplă atunci când nu există deloc un orizont al evenimentelor. O stea neutronică sau o pitică albă poate concentra o cantitate uriașă de masă într-un volum mic și poate curba puternic continuul spațiu-timp, fără a deveni totuși o gaură neagră.

Autorii investighează dacă această curbură, prin ea însăși, poate crea particule și poate drena energie dintr-un astfel de obiect.

Ei tratează aceste rămășițe compacte drept puncte finale ale evoluției stelare, concentrându-se pe modul în care se comportă câmpurile cuantice în jurul lor atunci când alte complicații astrofizice au dispărut.

Calculul vizează durata de viață finală a unor astfel de corpuri dense atunci când doar gravitația și fizica cuantică mai contează.

Autorii folosesc teoria câmpurilor cuantice în continuul spațiu-timp curbat, un cadru care păstrează câmpurile cuantice, dar permite ca spațiul-timp să se curbeze, așa cum prezice teoria relativității în apropierea obiectelor dense.

În modelul lor, o stea compactă este o sferă care nu se rotește, cu densitate constantă, înconjurată de vid.

În acest cadru, ei calculează cât de des spațiul-timp curbat din jurul unui astfel de obiect creează perechi de particule fără masă din vid.

Curbura intensă poate separa perechi virtuale de particule înainte ca acestea să se anihileze, transformându-le în particule reale, de energie joasă, cum ar fi fotonii sau gravitonii, care transportă energie în afară.

Perechile create în afara stelei pot trimite una sau ambele particule spre infinit sau le pot curba înapoi spre obiect, în timp ce perechile create în interior sunt absorbite și adaugă căldură stelei.

Dintr-un punct de vedere exterior, acest lucru duce la două surse de energie ieșită: o parte dintre particule scapă direct în spațiu, iar altele cad mai întâi înapoi, încălzesc ușor steaua și apoi reapar sub formă de radiație termică de la suprafață.

În cele din urmă, chiar și cele mai „permanente” părți ale universului sunt doar temporare atunci când privești suficient de departe în timp.

Găurile negre, stelele neutronice, piticele albe, planetele și norii subțiri de gaz pot părea înghețate și neschimbate la scări de timp umane sau chiar galactice, dar câmpurile cuantice din spațiu-timp curbat continuă să le erodeze lent și în tăcere.

 

 

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!