În pofida eforturilor pentru combaterea virusului COVID-19, numărul cazurilor din țară continuă să crească. Pentru a spori acceptarea vaccinurilor împotriva COVID-19 în rândul populației, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a elaborat trei strategii de comportament.

Aprovizionarea slabă a Republicii Moldova cu vaccinuri a determinat ratele lente ale procesului de imunizare. Un alt factor care determină încetinirea acestui proces este atitudinea reticentă a cetățenilor față de vaccinurile împotriva COVID-19. Chiar dacă acceptarea vaccinului sporește în multe țări dezvoltate, în Moldova, conform rezultatelor unui sondaj publicat acum câteva săptămâni, doar 1 din 3 respondenți au spus că doresc să se vaccineze, atunci când acest lucru va fi posibil.

„Știind că atingerea imunității colective necesită o rată de vaccinare de cel puțin 80%, reticența moldovenilor de a se vaccina este alarmantă. Și mai îngrijorător este refuzul unor lucrători medicali de a administra vaccinul, acesta fiind un exemplu negativ pentru populația generală”, este menționat în articolul publicat de Expert-Grup.

De asemenea, în acest document de politici se propun trei strategii de sporire a acceptării vaccinului și a ratei de vaccinare, utilizând cunoștințele din economia comportamentală:

Strategia #1: Promovarea vaccinului prin intermediul liderilor de încredere și persoanelor publice

Un potențial răspuns la reticența față de vaccinuri este obținerea susținerii persoanelor influente, care ar transmite populației un mesaj social despre beneficiile personale și colective ale vaccinării. Grupurile care pot influența atitudinea populației față de vaccinurile împotriva COVID-19 includ factorii de decizie politică, lucrătorii medicali, instituțiile media, managerii programelor de imunizare și liderii religioși. Medicii și funcționarii de stat din domeniul sănătății rămân cei mai de încredere consilieri și influenceri privind deciziile legate de vaccinare. Conform mai multor studii, specialiștii din domeniul sănătății sunt mai dispuși să recomande vaccinarea dacă ei la rândul lor s-au vaccinat, decizie care poate fi influențată de îmbunătățirea cunoștințelor acestora despre vaccin și de faptul că mulți colegi de-ai lor sprijină vaccinul.

Strategia #2: Simplificarea procesului de obținere a vaccinului

Referitor la schimbarea comportamentelor, o politică simplă cu un impact potențial semnificativ este modificarea opțiunii standard: în loc să ceară oamenilor să se programeze la o clinică din apropiere, autoritățile publice ar putea colabora cu angajatorii pentru a programa în mod automat angajații, aceștia fiind liberi să refuze programarea.

Strategia #3: Reamintirea oamenilor că există un vaccin rezervat pentru ei 

În cadrul unui experiment, realizat recent cu mii de participanți care nu știau că participă într-un studiu științific, au fost testate 19 mesaje create pentru a stimula adoptarea vaccinului antigripal.  Mesajul cel mai eficient a dus la o creștere cu 4,6 puncte procentuale a ratei vaccinării (creștere cu 11%), costurile implicate fiind doar expedierea două mesaje text. Primul mesaj, expediat cu 72 de ore înainte de programarea pacientului la centrul medical local avea următorul conținut: „este sezonul gripei” și „un vaccin antigripal este disponibil pentru dumneavoastră”. Al doilea mesaj, expediat cu 24 de ore înainte de programare, avea următorul conținut: „vă amintim că aveți un vaccin antigripal rezervat pentru programarea dumneavoastră”. Teoria care stă la baza acestei intervenții, şi anume accentuarea faptului că un vaccin a fost „rezervat” pentru pacient, este conceptul de contabilitate mentală. Vaccinul poate fi folosit pentru oricine, dar faptul că este etichetat ca fiind rezervat pentru cineva anume, o face pe persoana în cauză să se simtă vinovată dacă nu îl va administra la timp.

Totodată, în baza strategiilor menționate mai sus, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a formulat câteva recomandări în ordinea priorității implementării acestora, pentru elaborarea unei campanii de promovare a vaccinurilor împotriva COVID-19 bazată pe științele comportamentale:

1. Îmbunătățirea cunoștințelor despre siguranța vaccinului în rândul lucrătorilor medicali pentru a spori vaccinarea în rândul acestora.

2. Informarea lucrătorilor medicali despre cât de mulți colegi de-ai lor au acceptat administrarea vaccinului. În cazul în care datele statistice nu confirmă un nivel ridicat de acceptare în rândul lucrătorilor medicali, utilizarea datelor din țările vecine, care au rate de acceptare mai înalte.

3. Solicitarea sprijinului funcționarilor de rang înalt din sistemul de sănătate pentru promovarea vaccinării (experții locali în gestionarea pandemiei, directori de spitale).

4. Utilizarea strategiei de programare automată a angajaților, cărora le este permis să se vaccineze la locul de muncă (lucrătorii medicali).

5. Programarea automată, cu posibilitatea de a refuza, atunci când vaccinarea va fi disponibilă pentru persoanele vulnerabile care sunt ușor de localizat și cu care este ușor de comunicat (locuiesc în aziluri de bătrâni sau sunt sub supraveghere medicală strictă).

6. Realizarea campaniilor de informare publică care confirmă ratele (înalte) de vaccinare în rândul lucrătorilor medicali odată ce vaccinarea va fi disponibilă pentru populația generală (mai puțin vulnerabilă). Mai mult decât atât, utilizarea persoanelor publice de încredere pentru a promova vaccinarea și în același timp, pentru a evita politizarea acestei practici (adică, evitarea implicării persoanelor politice).

7. Utilizarea mesajelor text pentru a promova vaccinarea în rândul tuturor categoriilor de persoane (lucrători prioritari, persoane vulnerabile, populația generală) cu aplicarea conceptului de contabilitate mentală – adică informarea persoanelor despre faptul că o doză a fost rezervată pentru ei.