Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

Ucraina şi România au rezolvat disputa de 20 de ani privind canalul Dunăre-Marea Neagră

23 Dec. 2023, 09:16
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
23 Dec. 2023, 09:16 // În Lume //  Elena Putregai

Ucraina şi România au rezolvat o dispută de lungă durată cu privire la construcţia canalului maritim de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră de către partea ucraineană, a anunţat sâmbăta trecută, 17 decembrie curent, pe Facebook, ministrul protecţiei mediului şi resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Streleţ. Ministrul a reamintit că litigiul se referea la obligaţiile Ucrainei în temeiul Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo).

Litigiul a fost soluţionat în cele din urmă în marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo de la Geneva.

„Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Suntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul pe Facebook.

Disputa dintre România şi Ucraina cu privire la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin estuarele Chilia şi Starostambul (Bâstroe) din Delta Dunării, durează din 2004, când Ucraina a lansat canalul în mod experimental. Comisia Europeană şi România s-au opus proiectului, invocând statutul protejat al Deltei Dunării şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului.

Pentru a soluţiona disputa, în ianuarie 2005 a fost înfiinţată o comisie de anchetă în baza Convenţiei Espoo pentru a forma o opinie fundamentată ştiinţific cu privire la posibilele efecte ale impactului transfrontalier în timpul implementării şi utilizării canalului Dunăre-Marea Neagră.

La începutul acestui an, România ceruse clarificări din partea Ucrainei cu privire la lucrările de dragare în Canalul Chilia, reaminteşte Ukrainskaia Pravda.

„Ucraina şi-a asumat obligaţiile de integrare europeană în temeiul Convenţiei Espoo. În marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo, s-a încheiat o dispută de 20 de ani cu România privind punerea în aplicare a cerinţelor sale în ceea ce priveşte construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră”, a anunţat ministrul Ruslan Streleţ, care i-a mulţumit omologului român, Mircea Fechet, „pentru susţinerea acestei decizii istorice” şi Iordancăi Iordanov, ministrul mediului din Republica Moldova, pentru „profesionalismul şi diplomaţia cu care a prezidat şedinţa Reuniunii părţilor la Convenţie”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Aug. 2026, 13:58
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buza
18 Aug. 2026, 13:58 // Societate //  Valentina Buza

O platformă digitală care utilizează datele GPS ale autobuzelor și troleibuzelor pentru a estima în timp real unde se află vehiculele, va fi testată în municipiul Bălți. 

Se întâmplă în contextul în care municipiul Bălți a fost selectat pentru participare în programul european RAPTOR 2026, implementat de EIT Urban Mobility, cu provocarea „Bălți Smart Bus Network”, axată pe îmbunătățirea informațiilor pentru pasageri și utilizarea datelor pentru planificarea transportului public.

În cadrul apelului internațional au fost depuse propuneri de către 26 de companii din diferite țări. După evaluarea realizată de comisia EIT Urban Mobility și după etapa de audiere, soluția selectată pentru municipiul Bălți este Urban Way Data Platform, propusă de compania Zexsoft din România.

Potrivit municipalității, Zexsoft urmează să conecteze datele GPS existente ale autobuzelor și troleibuzelor, să genereze estimări privind timpul de sosire, să transmită alerte privind eventualele întârzieri și să ofere municipalității instrumente de analiză pentru identificarea unor posibile ajustări ale rutelor sau orarelor.

Bugetul proiectului este de 60.000 de euro, iar la final, municipiul Bălți va analiza rezultatele obținute și va decide dacă soluția poate fi extinsă sau integrată în viitoarele etape de modernizare a transportului public.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!