Curs valutar
  • EUR
    20.1666
    0.0699%
  • USD
    18.3175
    0.4722%
  • RUB
    0.2215
    0%
  • RON
    3.7699
    0.0769%
  • UAH
    0.4030
    0.4715%

Toate știrile

17 noiembrie 2026

Ucraina şi România au rezolvat disputa de 20 de ani privind canalul Dunăre-Marea Neagră

23 Dec. 2023, 09:16
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
23 Dec. 2023, 09:16 // În Lume //  Elena Putregai

Ucraina şi România au rezolvat o dispută de lungă durată cu privire la construcţia canalului maritim de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră de către partea ucraineană, a anunţat sâmbăta trecută, 17 decembrie curent, pe Facebook, ministrul protecţiei mediului şi resurselor naturale din Ucraina, Ruslan Streleţ. Ministrul a reamintit că litigiul se referea la obligaţiile Ucrainei în temeiul Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo).

Litigiul a fost soluţionat în cele din urmă în marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo de la Geneva.

„Ne-am făcut temele şi am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerinţele Convenţiei. La urma urmei, Ucraina ţine la relaţiile de bună vecinătate şi la respectarea dreptului internaţional. Suntem dispuşi şi capabili să găsim un teren comun şi să corectăm greşelile trecutului”, a scris ministrul pe Facebook.

Disputa dintre România şi Ucraina cu privire la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care trece prin estuarele Chilia şi Starostambul (Bâstroe) din Delta Dunării, durează din 2004, când Ucraina a lansat canalul în mod experimental. Comisia Europeană şi România s-au opus proiectului, invocând statutul protejat al Deltei Dunării şi lipsa unei evaluări a impactului asupra mediului.

Pentru a soluţiona disputa, în ianuarie 2005 a fost înfiinţată o comisie de anchetă în baza Convenţiei Espoo pentru a forma o opinie fundamentată ştiinţific cu privire la posibilele efecte ale impactului transfrontalier în timpul implementării şi utilizării canalului Dunăre-Marea Neagră.

La începutul acestui an, România ceruse clarificări din partea Ucrainei cu privire la lucrările de dragare în Canalul Chilia, reaminteşte Ukrainskaia Pravda.

„Ucraina şi-a asumat obligaţiile de integrare europeană în temeiul Convenţiei Espoo. În marja celei de-a 9-a reuniuni a părţilor la Convenţia Espoo, s-a încheiat o dispută de 20 de ani cu România privind punerea în aplicare a cerinţelor sale în ceea ce priveşte construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră”, a anunţat ministrul Ruslan Streleţ, care i-a mulţumit omologului român, Mircea Fechet, „pentru susţinerea acestei decizii istorice” şi Iordancăi Iordanov, ministrul mediului din Republica Moldova, pentru „profesionalismul şi diplomaţia cu care a prezidat şedinţa Reuniunii părţilor la Convenţie”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Nov. 2026, 22:45 // Slider //  Ana Panaguța

Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, a declarat luni, 16 noiembrie, că Franţa va continua să acorde Ucrainei asistenţă materială şi umanitară dacă ea va fi aleasă în funcţia de preşedinte primăvara viitoare, transmite adevărul.ro.

Franţa nu dispune de bugetul necesar pentru a oferi Ucrainei un sprijin financiar mai substanţial, însă Le Pen ar onora angajamentele deja asumate faţă de Ucraina, inclusiv un împrumut comun al Uniunii Europene în valoare de 90 de miliarde de euro, a adăugat Le Pen într-un comunicat după întâlnirea cu Vadym Omelchenko, ambasadorul Ucrainei în Franţa, scrie News.

Le Pen i-a spus ambasadorului să-i transmită preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că ar fi disponibilă să se întâlnească cu acesta la Bruxelles sau la Paris, în timp ce Omelchenko a afirmat într-o declaraţie proprie că Le Pen a fost invitată să viziteze Ucraina.

Zelenski a insistat că Europa, şi în special Franţa, trebuie să aibă un loc la masa negocierilor de pace menite să pună capăt războiului Rusiei în Ucraina, a spus Omelchenko.

Omelchenko a declarat că el şi Le Pen au discutat punctele lor de vedere cu privire la aderarea Ucrainei la UE şi la NATO, precum şi la cooperarea în sectoarele digital, al energiei nucleare şi al apărării.

Le Pen, care în trecut şi-a exprimat admiraţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin, s-a opus aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, un obiectiv important pentru Kiev.

Le Pen este considerată favorita în alegerile prezidenţiale din Franţa de anul viitor, sondajele indicând că va ocupa primul loc în primul tur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!